Muzeul Apei, care urma să fie deschis în Capitală, există doar pe hârtie. Deşi acum un an, reprezentanții "Apă-Canal Chișinău" au depistat primul sistem de apeduct, construit la sfârşitul secolului XIX, deocamdată vestigiul nici măcar nu a fost conservat. 

Iniţial, autoritățile au propus amenajarea "Muzeului Apei" pe teritoriul regiei "Spații Verzi", deoarece acolo se află şi prima stație de pompare din Chișinău, dar și fântâna arteziană, care datează din anul 1905.

Aceasta trebuia să fie intrarea în muzeu, aici unde se află galeria de captare a apei. În interior, urmau să fie amplasate instalații tehnice vechi, documente istorice și alte obiecte păstrate de pe vremuri.

"Cândva aici a fost stația de pompare, apa se pompa din fântâna arteziană, mai sus erau rezervoare de apă potabilă. Cu ajutorul a două pompe se pompa în centrul orașului. Prin galeria aceea erau montate conductele de apă", a spus șeful stației de pompare "Apă-Canal", Tudor Castraveț.

Aici este intrarea în rezervorul de apă care are o capacitate de 1.000 de metri cubi. Aceasta nu mai este funcțională însă, de zeci de ani.

În martie 2014, muncitorii de la Apă-Canal au descoperit încă două segmente ale vechiului apeduct. Acestea nu au fost însă conservate chiar dacă specialiștii susțin că lucrările nu necesită investiții mari.

"De exemplu, să punem în valoare la intersecția Vlaicu Pârcălab cu Ștefan cel Mare. Este nevoie de 2 pe 2 sticlă organică, sistemul de iluminat instalat. eu cred că aceasta este de ordinul milioanelor" a declarat directorul Agenției de Restaurare și Inspectare a Monumentelor, Ion Ștefăniță.

Reprezentanții Întreprinderii Apă Canal susțin că nu au reușit încă să realizeze un studiu de fezabilitate.

"Am aderat la un proiect internațional transfrontalier România, Ucraina, Republica Moldova. Nici sursele noastre nu ne permit a face lucrul acesta, nici Primăria nu are acești bani, așteptăm atragerea surselor financiare internaționale", a spus șeful Serviciului Secretariat, Protocol și Relații cu publicul "Apă-Canal", Cornelia Țurcanu.

Locuitorii Capitalei spun că autorităţile îşi bat joc de vestigiile din Capitală:

"Țin minte că acest apeduct a fost descoperit, iar lumea trecea și îl privea. Dacă s-au apucat să facă muzeu, trebuie să ducă lucrul până la capăt și să nu lase așa mizerie în centrul orașului."

"E normal. În toată lumea există asemenea muzee și e bine și la noi să fie, o atracție pentru turiști."

Galeria subterană a fost construită în 1892, atunci când primar al Chişinăului era Karl Schmidt.