La un an de la anexarea de către Rusia, peninsula Crimeea s-a pomenit într-o situaţie fără precedent. Izolată pe plan internaţional, regiunea s-a trasformat, aşa cum recunoaşte chiar Vladimir Putin, într-o "fortăreaţă" a armatei ruse.

În prezent, creşterea preţurilor, dar şi sancţiunile din partea Occidentului pun la grea încercare viaţa în peninsula din Marea Neagră.

"Este bine pentru că nu se aud focuri de armă. Ce-i drept, avem mici probleme legate de salarii. La început ne-au răsfăţat iar acum ne ţin la distanţă. Să sperăm că va fi totul bine", a spus o femeie.

Cel mai mult au de suferit băştinaşii regiunii, tătarii. Aceştia sunt indimidaţi pentru că au susţinut forţele proucrainene. Şapte tătări au fost daţi dispăruţi în ultimul an. Doi dintre ei au fost găsiţi morţi, câteva luni mai târziu.

Liderul acestei comunităţi, Mustafa Djemilev, s-a refugiat la Kiev, pentru că Rusia i-a interzis prezenţa în regiune pentru următorii cinci ani.

"Cred că Rusia îşi demonstrează prin aceste metode influenţa în regiune", a zis bărbatul.

În data de 16 martie 2014, peste un milion de oameni au ieşit la urne şi au votat, sub supravegherea militarilor, pentru ieşirea peninsulei din componenţa Ucrainei. Două zile mai târziu, peninsula a fost anexată la Federaţia Rusă.