Instituțiile penitenciare din Moldova nu mai fac faţă numărului mare de deţinuţi, iar unele sunt supraaglomerate. Situaţia este agravată şi de faptul că, anul trecut, numărul deţinuţilor a crescut cu 7 la sută.

Mai mult de o treime dintre ei se află în arest preventiv în izolatoare de anchetă.  În aceste condiţii, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului recomandă aplicarea arestului preventiv doar în cazuri necesare, după ce moldovenii i-au trimis mai multe cereri. În ultimii nouă ani, ţara noastră a pierdut la CEDO 26 de cazuri în care au fost reclamată lipsa condiţiilor de detenţie.

Cel mai aglomerat este Penitenciarul nr. 13 din Capitală. Aici sunt 1.000 de locuri şi peste 1.200 de deţinuţi. Este vorba atât despre condamnaţi, cât şi despre persoane aflate în arest preventiv.

Spre exemplu, într-o celulă prevazuta pentru cel mult 8 persoane în realitate se află 12 deţinuţi.

Potrivit standardelor, unui deţinut trebuie să-i revină un spaţiu de cel puţin patru metri pătraţi. În ultimul an, numărul persoanelor închise în Penitenciarul nr. 13 din Capitală a crescut cu 11 la sută.  

"La noi se află foarte mulţi oameni care puteau şi să nu fie arestăţi pe perioada anchetei. Există şi factorul psihologic. Dacă multora li s-ar stabili o măsură de pedeapsă alternativă, statul ar fi scutit de cheltuieli inutile. Drept rezultat, cheltuim foarte mult pentru întreţinerea acestror oameni şi pentru însoţirea lor la judecată", a declarat şefa de direcţie la Departamentul Instituţiilor Penitenciare, Svetlana Calalb.

De mai mulţi ani, se discută despre un proiect de construcţie a unui penitenciar care ar corespunde standardelor europene.

"În acest an se încheie faza de proiectare a noului penitenciar. Iniţial au fost alocaţi bani din bugetul de stat. Suma totală a proiectului este 39 de milioane de euro, iar 10% trebuie să-i aloce partea moldovenească", a explicat Vladimir Cojocaru, specialist principal la Departamentul Instituţiilor Penitenciare.

Deocamdată, statul a alocat, pentru acest proiect, doar două milioane de lei.

Curtea Supremă de Justiţie le recomandă procurorilor şi magistraţilor să aplice şi alte măsuri preventive, nu doar arest.

"Când un procuror îi cere unui magistrat să dispună arestul unui reţinut, acesta trebuie să explice în detalii de ce acest lucru îl va ajuta la anchetă. Noi îndemnăm judecătorii să respingă demersurile procurorilor, dacă acestea nu sunt argumentate. Mai există şi alte forme de penalizare înb afară de arestul", a opinat preşedintele Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie Ghenadie Nicolaev.

Între timp, penitenciarele şi izolatoarele de anchetă penală rămân supraaglomerate. În penitenciarul din Taraclia sunt deţinute 432 de persoane, iar limita este de 400.

În Penitenciarul nr. 11 din Bălţi sunt 520 de locuri, iar numărul condamnaţilor de aici este 532. Iar la Soroca limita de 800 de deţinuţi a fost depăşită cu şapte.

Numărul total al celor aflaţi în penitenciare şi izolatoare de anchetă penală a depăşit cifra de 7.000.