POVESTEA DUREROASĂ a unei victime care a trăit clipe de groază în timpul deportărilor din '49 (VIDEO)
A îndurat ororile războiului, după care a fost urcat într-un tren şi dus, împreună cu mama şi fratele său de doar o lună, spre tărâmuri vitrege. Vorbim despre Nicolae Şoitu, care la ai săi 75 de ani, îşi aminteşte cu lacrimi în ochi despre valul de deportări din 1949. A revenit în Moldova după moartea lui Stalin şi a început o nouă viaţă de la zero.
Pe Nicolae Şoitu l-am găsit muncind în grădină. Chiar şi după 66 de ani el îşi aminteşte cu lux de amănunte despre acele tragice evenimente pe care le-a trăit.
"Copilărie nu am avut. În timpul războiului nu am putut să copilăresc. A urmat foamea care a durat în 46-47. În anul 1949 în seara de 5 spre 6 iulie, în timpul nopţii, ca tâlharii, au sosit la casele oamenilor. Au bătut în uşă, le-am deschis uşa. Ne-au scos afară şi ne-au propus să ne urcăm în 'poluntre'. Am ajuns la casa bunelului şi el era în ogradă, parcă presimţise ceva. S-a aşezat cu greu în genunchi şi spune să fac în aşa mod ca eu să fug", a povestit fostul deportat, Nicolae Șoitu.
În acea noapte de tristă pomină Nicolae Şoitu a reuşit să fugă şi să se ascundă într-un lan de cânepă. A fost însă prins, urcat în camion şi dus spre trenul groazei. Au coborât tocmai în regiunea Kurgan, unde a trăit timp de cinci ani într-un bordei pe care l-au săpat singuri în pământ. După lungi căutări, tatăl i-a găsit şi a venit la ei. Au revenit acasă în 1954.
"Deseori îmi răscolesc sufletul aceste clipe de groază, în special când ne apropiem de data respectivă. Parcă simt ceva, întelege-ţi? Şi îmi pun întrebarea, cu ce noi, copiii de seama mea şi mai măricei şi mai mici, am fost vinovaţi de clica aceasta care ne-a dus. Frăţiorul care nu avea nici o lună, cu ce a fost el vinovat, dar cu ce au fost vinoveţi acei care s-au născut în tren? A fost groaznic, nici nu ştiu cum să vă descriu, ca un fior tremurător", a explicat fostul deportat.
Nicolae Şoitu nu poate să-i înţeleagă pe moldovenii care, după ce au trecut prin ororile foamei şi deportărilor, astăzi pleacă din nou capul în faţa Moscovei.
"Ani în şir ne adunăm şi comemorăm aceste zile. Ani în şir nu văd să vină tovarăşul Voronin. Nu văd să vină Zinaida Greceanîi, care vrea să facă ordine în Capitală cu automatul şi mătura. În 2009, ea a ieşit şi a spus 'oamen buni, noi o să fim nevoiţi să tragem'. Umblă Dodon cu dânsa parcă ar peţi-o pentru Putin. Ei tind, dar de ce tind? Îmi face impresia că ei tind ca să scape", a subliniat Nicolae Șoitu.
Cel de-al doilea val de deportări, cunoscut ca "Operaţiunea Iug" a avut loc în 1949, în fatidica noapte de 5 spre 6 iulie. Atunci au fost ridicaţi din case şi duşi în Siberia peste 35 de mii de moldoveni.