Președintele finlandez, Sauli Niinisto, a anunțat, marți, că Finlanda este incapabilă să apere țările baltice, în fața unei eventuale agresiune străine, în pofida idealului unei apărări comune europene, relatează France Presse, potrivit realitatea.net.

"Din când în când, auzim vorbindu-se de ideea conform căreia Finlanda ar putea avea parțial în responsabilitate apărarea țărilor baltice", dar "Finlanda nu este într-o poziție din care să poată oferi altora garanții privind securitatea pe care nici măcar noi nu le avem", a declarat șeful statului, la o întâlnire cu ambasadorii țării, reuniți la Helsinki.

Finlanda, ale cărei relații în mod tradițional bune cu Rusia s-au răcit odată cu conflictul din Ucraina, se gândește la propria sa apărare după intensificarea activității militare ruse pe care a observat-o în apropierea frontierei sale, dar și în Marea Baltică.

Președintele finlandez, a cărui țară nu este membră a NATO, a făcut aluzie la o clauză a apărării comune introdusă de Tratatul de la Lisabona. În opinia sa, aceasta poate fi considerată ori 'literă moartă', ori un angajament internațional ferm.

"Unii susțin că ea obligă Finlanda să ajute alte țări din UE, inclusiv cele baltice, în a se apăra dacă va fi nevoie. Însă garanțiile de apărare pe care le oferă UE nu trebuie să fie exagerate. Frontiera noastră (cu Rusia) este mai lungă decât cea a tuturor statelor membre NATO la un loc. O națiune de puțin peste cinci milioane de locuitori lăsată singură să-și asigure apărarea trebuie să-și asume multe responsabilități", a declarat Niinisto.

Majoritatea opiniei publice finlandeze vrea ca Finlanda să rămână în afara NATO și susține politica de cooperare cu Suedia, care nici ea nu este membră a Alianței.