Criza imigranților amenință libertatea de mișcare în Europa? Răspunsurile neunitare ale europenilor în fața afluxului spectaculos de imigranți suscită în unele cancelarii afirmații privind prăbușirea spațiului Schengen care a instaurat libera circulație în UE, scrie agerpres.ro. 

Frecvent adus în discuție de partide eurofobe pe scena lor națională, scenariul unui sfârșit al acestei vaste zone formate din 26 de țări a fost evocat de cancelarul german, Angela Merkel, care cere la rândul ei eforturi pentru a evita o astfel de situație. 

"Dacă nu se ajunge la o repartizare echitabilă a refugiaților în Europa atunci se va pune problema viitorului zonei de liberă circulație Schengen. Nu dorim aceasta", a afirmat Angela Merkel. 

Dacă se ajunge aici, "aceasta nu va mai fi Europa al cărei mit fondator trebuie încă să-l dezvoltăm în prezent", a avertizat cancelarul, a cărui țară a încetat să retrimită solicitanții de azil sirieni spre țara lor de intrare în Uniune. 

În timp ce Italia, Grecia sau Ungaria, copleșită în ultimele zile de afluxul de solicitanți de azil în gări pentru a ajunge în Germania, permit de acum trecerea imigranților în tranzit, multe state membre sunt tentate să-și reia controalele la granițe. 

"Ceea ce este în pericol este unul dintre pilonii fundamentali ai UE, libertatea de circulație a persoanelor", a avertizat în urmă cu câteva zile ministrul italian al afacerilor externe, Paolo Gentiloni, exprimându-și preocuparea în legătură cu o rediscutare a spațiului Schengen și cu 'revenirea la vechile frontiere". 

"Imigranții nu sosesc în Grecia, în Italia sau în Ungaria. Ei sosesc în Europa", a subliniat el, cerând europenilor mai multă solidaritate. 

Potrivit ministrului de externe al Slovaciei, Miroslav Lajcak, Spațiul Schengen de liberă circulație a fost făcut fărâme de fluxul necontrolat de imigranți pe continentul european.

Pentru Comisia Europeană, "nu se pot exclude niciodată viitoare modificări necesare" ale regulilor liberei circulații, cum s-a procedat deja, dar "acest principiu rămâne același", a subliniat un purtător de cuvânt, Natasha Bertaud. 

Comisia nu și-a pierdut în schimb speranța în ceea ce privește o modificare în următoarele luni a unui alt acord, cel de la Dublin (2003), care atribuie statului intrat în UE responsabilitatea de a găzdui un imigrant și pledează pentru un 'mecanism permanent' de a repartiza în mod echitabil solicitanții de azil în caz de urgență. 

Schengen este "unul dintre cele mai mari succese ale UE", a apreciat de asemenea Natasha Bertaud, cerând tuturor statelor să respecte regulile pentru ca sistemul să poată funcționa corect. 

Comisia a deschis deja aproximativ 30 de proceduri de infracțiune împotriva statelor membre și a trimis altora scrisori de avertizare în această săptămână. În paralel, ea a oferit ajutorul său marți Ungariei, a căreia situație recunoaște că este "gravă și urgentă". 

Ieșirea din Schengen, "este o sperietoare practic din punct de vedere politic" în condițiile în care acest acord "a adus beneficii economice considerabile Europei", a subliniat Marc Pierini, cercetător la Centrul Carnegie Europe.