Publicaţia Descoperă.ro a făcut un top ale principalelor semnificaţii istorice ale zilei de 2 noiembrie:

1755 - S-a născut Marie Antoinette, arhiducesă de Austria şi regină a Franţei, soţia regelui Ludovic al XVI-lea, decapitată în timpul Revoluţiei franceze.

1816 - A încetat din viaţă cărturarul iluminist Gheorghe Şincai, reprezentant al Şcolii Ardelene (n. 1754).

1864 - A fost emis un Decret privind înfiinţarea Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti, inaugurată în decembrie 1864.

1873 - S-a născut sculptorul Dimitrie Paciurea (m. 14 iulie 1932).

1913 - S-a născut actorul american Burt Lancaster: "Omul care aduce ploaia", "Elmer Gantry", "Aeroportul", "Ghepardul". (m. 20 octombrie 1994)

1930 - Haile Selassie devine împărat al Etiopiei.

1938 - A fost semnat primul Diktat de la Viena, prin care Germania şi Italia se angajau să "arbitreze" problemele teritoriale ungaro-cehoslovace.

1950 - A încetat din viaţă George Bernard Shaw, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1925 (n. 1856).

1975 - A încetat din viaţă Pier Paolo Pasolini, regizor de film italian (n.1922).

1991 - Bartolomeu I devine Patriarh ecumenic al Constantinopolului.

1993 - Preşedintele Bill Clinton a semnat textul Rezoluţiei comune a Camerei Reprezentanţilor şi Senatului Statelor Unite ale Americii privind ratificarea Acordului comercial între România şi SUA şi acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate.

2000 - Primul echipaj de trei astronomi (2 ruşi şi un american) ajunge la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale.

2001 - Talibanii au preluat, la Kandahar, controlul asupra majorităţii sediilor şi vehiculele aparţinând Naţiunilor Unite.

2004 - George W. Bush câştigă scrutinul prezidenţial din SUA în faţa lui John Kerry.

La 2 noiembrie 1784 a izbucnit răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan.

Începută în satul Curechiu (Hunedoara), răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan, mişcare cu caracter naţional şi social, iscată că o reacţie a iobagilor români din Ardeal, disperaţi de situaţia lor economică şi socială tot mai greu de suportat, s-a încheiat după foarte scurt timp, la sfârşitul lunii decembrie a aceluiaşi an, când cei trei conducători au fost prinşi şi executaţi.

Pe capetele lor se pusese câte un premiu de 300 de galbeni; totuşi, susţinuţi de majoritatea oamenilor din popor - conştienţi de faptul că li se apărau interesele -, ei n-au putut fi capturaţi de autorităţile austro-ungare altfel decât prin trădare. S-au găsit câţiva ţărani care, ispitiţi de bani, au ajutat la capturarea celor trei, care stăteau ascunşi, în vreme ce preoţii români care se raliaseră mişcării umblau prin sate pentru a adună banii necesari pentru că Horea să se poată duce din nou - pentru a cincea oară - la Viena, spre a pleda cauza iobăgimii române în faţă împăratului austro-ungar, Iosif al ÎI-lea.

La 27 decembrie 1784, câţiva ţărani s-au apropiat de Horea şi Cloşca - aceştia stăteau ascunşi într-o colibă de crengi, în codrul Scoragetului, din Munţii Gilaului - şi, pretinzând că umblă după vânat, au fost primiţi în colibă de cei doi. La un semnal, s-au năpustit asupra lor, i-au legat şi apoi i-au predat autorităţilor.