Lipsa banilor şi refuzul instituţiilor statului de a semnala actele de corupţie reprezintă principalele impedimente pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie. Aceste motive au fost invocate, astăzi, în cadrul audierilor publice privind realizarea acestui document în ultimii doi ani, organizate de Comisia parlamentară pentru securitate. 

Potrivit reprezentanţilor Centrului Naţional Anticorupţie, banii prevăzuţi în bugetele instituţiilor statului pentru punerea în practică a reformelor din strategie sunt prea puţini.

"Răspunsul a fost: să nu fii corupt nu costă. De asta o strategie anticorupţie nu poate avea un buget, adică faceţi tot ca oamenii să nu ia mită. Or acest lucru nu este adevărat, corupţia este o problemă a Republicii Moldova şi într-adevăr ar fi cazul să se investească în anticorupţie, pentru ca acest efort să aducă dividende", a declarat directorul adjunct al CNA, Cristina Ţărnă. 

Iar, deputaţii au precizat că, în prezent, mai multe instituţii de stat continuă să se eschiveze de la denunţarea actelor de corupţie.

"Nu toţi ar vrea să-şi scoată gunoiul din casă. Sunt gata să anihileze nişte procese la dânşii în structuri, dar nu ar vrea să le scoată la iveală, ca să cunoască toţi cetăţenii acest lucru. S-a creat impresia că foarte multe acţiuni din acest plan de combatere a corupţiei sunt formale", a spus preşedintele Comisiei parlamentare pentru securitate, Veaceslav Untilă. 

Până acum, doar 55 la sută din reformele Strategiei Naţionale Anticorupţie pentru perioada 2011- 2015 au fost realizate.

La începutul anului viitor, Parlamentul urmează să vină cu un raport final privind acest document.