Atentatele din Paris soldate vineri seară cu cel puțin 128 de morți și 300 de răniți au determinat țările din Europa Centrală și de Est să-și sporească sâmbătă măsurile de securitate.

Măsura este luată totodată în plină criză a refugiaților care afectează o mare parte dintre aceste țări central și est-europene, deoarece pe aici tranzitează zilnic mii de oameni care fug de conflictele din Orientul Mijlociu. 

Guvernul ungar, care în septembrie și octombrie și-a închis frontierele cu Serbia și Croația pentru a stopa afluxul de migranți care doresc să ajungă în nordul Europei pentru a cere azil, a anunțat că a ridicat alerta de securitate pentru amenințări teroriste. "Trebuie să sporim protecția țării și să răspundem acestui oribil atac terorist", a declarat sâmbătă premierul ungar Viktor Orban la televiziunea publică M1. 

Măsurile introduse presupun o mai mare prezență a poliției pe străzi, aeroporturi și în împrejurimile centralei nucleare de la Paks, precum și un control mai strict la frontiere. Premierul ungar a anunțat anularea congresului partidului de guvernământ, Fidesz, prevăzut pentru duminică, și a informat că Ministerul de Interne negociază cu UEFA condițiile de securitate pentru partida de fotbal dintre Ungaria și Norvegia, prevăzută să se desfășoare duminică la Budapesta.

Potrivit MTI, guvernul ungar a declarat duminică zi de doliu, în memoria victimelor atentatelor de la Paris.  

Guvernul Slovaciei, care, la fel ca toate celelalte țări din regiune se opune cotelor de repartizare a refugiaților stabilite de UE pentru întregul bloc comunitar, a anunțat că va aresta orice persoană care intră în țară ilegal. "Securitatea se transformă în prioritate absolută", a declarat premierul slovac Robert Fico. "Tot vorbim de luni de zile că riscurile de securitate asociate migrației sunt enorme. Nu putem admite niciun nivel de risc asociat cu refugiații. Oricine traversează ilegal frontiera va fi arestat și considerat un risc pentru securitate", a declarat Fico presei locale. 

La rândul lor, autoritățile de la Zagreb și-au pus serviciile de securitate în alertă maximă, însă deocamdată nu-și vor schimba politica față de refugiații care tranzitează zilnic țara, a anunțat premierul croat Zoran Milanovic, într-o conferință de presă în capitala croată. 

Ministrul de externe sloven, Karl Erjavec, a dat asigurări că în țara sa nu este loc de panică și nici nu intenționează să declare stare de urgență, însă a apreciat că, "după 13 noiembrie, Europa nu va mai fi la fel, așa cum nici SUA nu au mai fost la fel după 11 septembrie (2001)". 

Măsurile de securitate au fost sporite și în Bosnia-Herțegovina, în timp ce paginile islamiste de internet își exprimau bucuria față de atentatele din Paris. Președinția bosniacă a condamnat atacul, pe care l-a calificat drept un act laș, deplorabil și irațional, îndreptat împotriva întregii umanități. 

Premierul sârb Aleksandar Vucic a convocat o reuniune extraordinară a biroului de coordonare a serviciilor de securitate și și-a oferit sprijinul "pentru poporul francez și pentru statul francez" în lupta "împotriva celei mai mari plăgi a lumii actuale, terorismul", a informat agenția sârbă Tanjug. 

În Bulgaria, ministrul de interne Rumiana Bașvarova, a anunțat sporirea măsurilor de securitate, inclusiv o întărire a controalelor la frontiere, fără să se ajungă însă până la închiderea granițelor. La rândul său, premierul bulgar Boiko Borisov a calificat atentatele din Paris drept "noul 11 septembrie din Europa". "Zeci de mii de persoane ne traversează frontierele, sunt reținute, întoarse din drum, și cu siguranță că printre ele există oameni decepționați sau supărați, iar acesta constituie un potențial risc (ca aceste persoane să se transforme în teroriști)", a spus Borisov.