O bombă este un tip de carcasă ce conţine un material exploziv. Carcasa poate fi orice, începând de la un obuz cu pereţii din oţel, până la o sticlă sau o conductă de plumb cu orificiile sigilate, scrie descopera.ro.

Drept carcasă poate servi şi o cutie goală de cafea. Odată ce aceasta va fi penetrată de forţa exploziei, exteriorul se va fragmenta, iar fiecare piesă a carcasei va deveni un proiectil mortal.

Materialul exploziv din interiorul carcasei poate fi orice tip de exploziv puternic, fie că este vorba TNT sau Semtex.

O bombă provoacă daune în felurii diferite, în funcţie de punctul în care explozibilul devine activ. Aceste puncte diferite includ: unda explozivă, undele de şoc, fragmentarea, căldura şi vântul exploziei.

Unda explozivă:  Atunci când o bombă explodează, zona din jurul exploziei intră sub presiune,  aerul se umple cu particule extrem de comprimate, care zboară cu o viteză mai mare decât viteza sunetului. Acest val se va risipi în timp şi distanţă, el va exista doar pentru o fracţiune de milisecunde. Acest iniţial val de explozie cauzează cele mai multe daune. Când această undă de şoc ajunge la o structură sau o persoană, două lucruri se vor întâmpla iniţial. În primul rând, persoana va simţi forţa exploziei, care este impactul primar şi unda de şoc. Acest lucru va deteriora, la impact, structura sau organismul respectivei persoane.

Unda de şoc:  După ce unda explozivă loveşte o suprafaţă sau un organism, unde de şoc de mare viteză, numite şi unde de stres, vor continua să treacă prin organism, traversând organe şi ţesuturi. Unda de şoc transportă energie prin ceea ce trece. Undele de şoc sunt supersonice şi transportă mai multă energie decat undele sonore. În prezent, nu există metode eficiente pentru a preveni şocul ce trece şi prin îmbrăcămintea de protecţie, iar în unele cazuri aceste măsuri de protecţie pot chiar amplifica efectele distructive.

Fragmentarea:  Când explodează bomba, carcasa acesteia, precum şi orice şrapnel suplimentar (cuie, şuruburi sau alte elemente incluse în bomba), vor fi aruncate violent în afară de către explozie. Atunci când aceste fragmente lovesc clădirile, betonul, zidăriile, sticle şi chiar oameni, se pot fragmenta şi mai mult, provocând chiar mai multe daune. Acest lucru este cunoscut sub numele de fragmentare secundară.

Foc şi căldură: Explozia poate crea, de asemenea, o minge de foc şi temperaturi ridicate, ceea ce va duce la arsuri pe corpul oamenilor sau chiar provoca incendii sau explozii secundare. Acest lucru depinde de existenţa oricărei altor surse de combustibil sau materiale inflamabile în apropiere de explozie.

Vântul exploziei: La locul exploziei, un vid este creat de mişcarea rapidă spre exterior a exploziei. Acest vid se va umple din nou aproape imediat cu atmosfera înconjurătoare. Acest lucru creează o forţă de atracţie foarte puternică a oricărei persoane din apropiere sau a altor suprafeţe. Deoarece acest gol este umplut, se creează un vânt de mare intensitate care mişcă obiecte fragmentate, sticla si resturile explozive înapoi spre sursa exploziei.