Creierul este la noi, oamenii, un mare consumator de energie. Deşi nu reprezintă, în medie, decât 2% din masa corporală, foloseşte 20% din aportul total de calorii – şi asta în zilele obişnuite, în care nu îl suprasolicităm. Creierul nu este doar lacom, ci şi foarte pretenţios. Contează enorm, pentru ca el să-şi facă bine treaba, ce lipide, glucide, vitamine, minerale şi alte substanţe folositoare îi oferim, scrie SaFiiTuSanatos.ro.

Care sunt cele mai bune alimente pentru creier?

9 ) Ficatul, datorită vitaminelor din complexul B şi în special prin cantitatea mare de vitamina B9 (acid folic) conţinute. Din cantitatea de vitamina B9, vitamina sensibilă la caldură, se pierde în jur de 50% în cazul preparării normale a ficatului. Chiar şi asa, cantitatea rămasă este destul de ridicată (ficatul crud conţine peste 500 de micrograme de vitamina B9 la 100 de grame de produs).

8 ) Spanacul crud. Ajută creierul prin vitamina B9, fier şi antioxidanţi (vitamina C, luteina etc.).

7) Ouăle: din nou vitamina B9 este cea care transformă ouăle în “vedete” ale tonusului cerebral. Ouăle conţin, de-asemenea, şi alte vitamine din complexul B. Aceste vitamine au, toate, un rol esenţial în sănătatea creierului. Ouăle mai includ, de-asemenea, şi proteine bune.

6) Conopida şi broccoli, tot datorită vitaminelor din complexul B, dar şi prin vitamina C conţinută. De preferat este să le consumaţi fierte puţin sau crude.

5) Lintea şi fasolea. Acestea sunt, înainte de toate, bogate în carbohidraţi lenţi. Transformarea lor treptată în energie asigură o mai mare constantă a cantităţii de glucoză din sânge şi, prin aceasta, o corectă aprovizionare a creierului. Lintea şi fasolea – în mod special fasolea roşie - sunt destul de bogate în vitamine din complexul B. În plus, sunt surse bune de proteine (în privinţa proteinelor sunt depăşite, cel puţin calitativ, de carne).

4) Cerealele integrale: pentru carbohidraţii lenţi şi vitaminele B. Au aproximativ aceeaşi valoare pentru tonusul cerebral ca fasolea şi lintea.

3) Fructele de pădure şi strugurii, datorită în primul rând pigmenţilor puternic antioxidanţi continuţi (antocieni şi în special resveratrol). În plus, aceste fructe reprezintă o sursă foarte bogată de vitamine, mai ales vitamina C.

2) Peştele gras: ton, somon, macrou etc. Acesta conţine grăsimi bune pentru creier (printre care Omega 3) şi cantităţi mari de vitamine din complexul B. Contează mult cum le preparaţi: prăjit, peştele gras poate dăuna creierului. Preparat la cuptor este bun. Fiert este cel mai util creierului şi întregului organism, dar mai puţin gustos. Tonul (ca de altfel şi celelalte specii), din păcate, nu este prea folositor la conservă, iar tonul proaspăt are un preţ foarte ridicat. Pestele gras conţine şi proteine de calitate superioară.

1) Nucile şi migdalele. Ocupă o poziţie mai bună faţă de peşte, nu doar datorită compoziţiei în sine (care este mai complexă, ajutând creierul şi prin vitamina E plus mineralele conţinute), ci şi datorită faptului că nu necesită preparare termică (practic, ar trebui să comparăm nucile crude cu peştele gătit).

Premii speciale

Acestea sunt rezervate unor produse pe care nu le consumăm zi de zi, dar a căror valoare pentru menţinerea tinereţii tesuturilor cerebrale şi a bunei funcţionări a creierului este extrem de ridicată.

3) Drojdia de bere, care conţine întreg complexul de vitamine B. Concentraţiile sunt şi ele ridicate (spre exemplu, drojdia este mai bogată de 5-7 ori în acid folic faţă de ficatul crud).

2) Germenii de cereale (grâu, orz etc.), prin glucidele de bună calitate conţinute, concentraţia mare de proteine, enzime şi vitamine din complexul B.

1) Lăptisorul de matcă, datorită în special acetilcolinei conţinute (cel mai bogat produs natural în acest ester cu rol de neurotransmiţător) şi a vitaminelor B.