Stresul cronic atrage după sine schimbări pe termen lung ale structurii şi funcţionării creierului, după cum arată rezultatele unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea din California, publicate de Psychology Today.

Ei susţin că stresul poate afecta mărimea, structura şi funcţionalitatea creierului, conducând la diferenţe între volumul de materie cenuşie şi cel de materie albă din interiorul acestuia şi favorizând apariţia bolilor psihice secundare - anxietate, tulburari comportamentale sau de concentrare si pierderi de memorie.

Rezultatele experimentelor realizate de medicul Daniela Kaufer de la Universitatea din California şi echipa sa, arată cum stresul cronic şi nivelul ridicat de cortizol se pot traduce printr-o supraproducţie de celule generatoare de mielină şi scăderea producţiei de neroni sub nivelul normal, transmite descopera.ro.

Materia cenuşie a creierului este responsabilă cu funcţiile cele mai importante ale creierului, cum ar fi gândirea sau luarea deciziilor. Pe lângă material cenuşie, în creier se găseşte, în cantitate egală, material albă.

Aceasta din urmă este formată din axoni, prelungiri ale neuronilor prin care aceştia se interconectează, creând reţele de comunicare între neuroni şi, bineînţeles, între diviziunile creierului. Materia albă poartă acest nume datorită mielinei care înconjoară axonii şi asigură rapiditatea transmiterii semnalelor electrice între neuroni şi creier.

Medicii au studiat hipocampusul - partea creierului care este responsabilă cu memoria şi care joacă un rol important în diverse tulburări emoţionale.

Această diviziune a creierului este influenţată de perioadele stresante. Echipa de cercetare a arătat că material albă se modifică atunci când oamenii suferă afecţiuni precum schizofrenie, depresie, ADHD sau tulburări comportamentale post-traumatice.