Veste de ULTIMA ORĂ de la Curtea Constituțională. Președintele țării va fi ales prin vot direct de către popor. Decizia este irevocabilă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac.

Curtea Constituţională a stabilit că actuala procedură de alegere a șefului statului este neconstituțională. Potrivit Curții, ar trebui să se revină la procedura utilizată până în anul 2000, adică prin vot direct.

"Curtea consideră necesară contestarea dispoziţiei cu privire la revizuirea Constituţiei. Curtea menţionează că prevederile constituţiei sunt determinate de natura şi scopul Constituţiei. Astfel, orice revizuire trebuie să fie efectuată cu condiţia păstrării stabilităţii şi echilibrului constituţional. Nicio lege care contravine armoniei Constituţiei nu poate fi adoptată.

Natura Constituţiei este alcătuită, astfel, încât nu pot exista lacune sau contradicţii interne. Prin urmare nu poate fi creată o nouă prevedere care să contravină celor existente.

Avizele curţii nu sunt simple formalităţi şi au ca scop protejarea Constituţiei de abuzurile actorilor politici. Iniţial, proiectul de lege nu conţinea nicio propunerea pentru modificarea cadrului constituţional preliminar pentru alegerea Preşedintelui. Au fost făcute schimbări esenţiale ce ţin de numărul voturilor necesare, numărul de tururi şi dizolvarea Parlamentului, fără aducerea la cunoştinţă Curţii Constituţionale.

Curtea Constituţionalea subliniează că alegerea Preşedintelui nu poate fi sursa unei crize constituţionale", a declarat preşedintele CC, Alexandru Tănase.

Totodată, Alexandru Tămase a menţionat că organizaţii internaţionale precum Comisia de la Veneţia sunt îngrijorate, analizând prevederile articolului 78. Comisa sugerează că ar trebui să existe o limitare pentru aceste dizolvări. De asemenea, specifică necesitatea găsirii metodelor pentru a asigura stabilitatea politică în ţară.

"După pronunţarea avizului de Curtea Constituţionale nu se admit intervenţii.  În cazul acceptării amendamentelor unui proiect de lege în lectura a doua este necesară avizarea repetată a Curţii Constituţionale.

În cazul în care Preşedintele ţării nu este ales din primul tur, se va organiza turul doi între doi canditaţi. Dacă nici după turul doi Preşedinele ţării nu va fi ales, atunci Preşedintele în exerciţiu va dizolva Parlamentul.

Suspendarea din funcţie a Preşedintelui poate fi efectuată în cazul săvârşiirii de către acesta a unor fapte extrem de grave. Propunerea trebuie să întrunească semnăturile a 1/3 dintre deputaţi şi se aduce imediat la cunoştinţa Preşedintelui. Astfel, acesta poate fi demis prin votul a 2/3 dintre deputaţi. Dacă propunerea de demitere a fost adoptată, în termenul a 30 de zile se organizează un Referendum. 

Totodată, efectele prezentei hotărâri nu se extind asupra Preşedintelui în exerciţiu, Nicolae Timofti, numit în funcţie la data de 23 martie 2012", a adăugat Alexandru Tănase.

Constituţia Republicii Moldova va fi republicată în Monitorul Oficial.

Sesizarea a fost depusă anterior de 18 deputaţi liberal-democrați: Valeriu Ghileţchi, Tudor Deliu, Liliana Palihovici, Angel Agache, Maria Ciobanu, Vladimir Hotineanu, Chiril Lucinschi, Grigore Cobzac, Vadim Pistrinciuc, Iurie Ţap, Ion Balan, Nae-Simion Pleşca, Ştefan Creangă, Octavian Grama, Gheorghe Mocanu, Mihaela Spatari, Aliona Goţa, Victor Roşca. Aceștia au descoperit că modificarea în Constituție privind procedura de alegere a președintelui țării cu 61 de voturi, făcută acum 15 ani, nu a avut avizul Curții Constituționale.

Potrivit liberal-democraților, în noiembrie 1999, magistrații au avizat un proiect de lege care permitea alegerea președintelui ţării cu 51 de voturi ale deputaților.

În iulie 2000, parlamentarii au adoptat însă un alt amendament, valabil şi în prezent, potrivit căruia, şeful statului este ales cu cel puţin 61 de voturi.

Liberal-democraţii au vrut să afle dacă era necesară avizarea acestui amendament și dacă deputații au încălcat sau nu procedura de adoptare a proiectului de lege.