Deputatul PDM Sergiu Sîrbu face unele clarificări privind decizia Curţii Constituţionale
Foto: publika.md
Deputatul PDM Sergiu Sîrbu a făcut unele clarificări privind decizia de astăzi a Curţii Constituţionale, prin care a hotărât ca următorul preşedinte al ţării să fi ales în acest an direct de popor şi nu de Parlament, aşa cum este acum.
Astfel, pe pagina sa de Facebook, deputatl democrat scrie următoarele:
"Astăzi am fost martori la o decizie cu adevărat importantă pentru practica constituțională a Republicii Moldova!
Cu siguranță încă sunt multe întrebări și confuzii chiar și pentru noi juriștii.
La bun început chiar și eu am avut unele confuzii, în special legat de termenul în care trebuie organizate alegerile prezidențiale. E și firesc, pînă nu facem cunoștință cu hotărîrea motivată a Curții apar multe interpretări.
Să încercăm să clarificăm puțin, măcar 3 momente de bază.
1) Mandatul Președintelui Timofti expiră la 23 martie. Ce face mai departe?
Aici e mai simplu. Potrivit art. 80 alin. (2) din Constituție, Președintele RM își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către Președintele nou ales. Deci, Timofti rămîne Președinte până când noul Președinte ales de popor nu va fi ales și va intra în exercițiul funcției.
2) Care este vârsta minimă a candidatului la funcția de Președinte, 35 sau 40 de ani?
Doar citind atent partea dipozitivă a hotărîrii Curții vedem că CC a declarat neconstituționale alineatele (1), (3), (5) din art. 78 al Constituției.
Astfel, conchidem că alin. (2) care prevede condițiile, inclusiv vârsta necesară candidatului rămân neschimbate, adică 40 de ani!
3) Termenul de organizare a alegerilor prezidențiale.
Pe de o parte art. 90 alin. (4) din Legea Supremă prevede că în termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanța funcției se vor organiza, conform legii, alegeri pentru un nou Președinte. Pe de altă parte, tot Curtea a revigorat capitolul din Codul electoral care prevede procedura de numire a datei alegerilor care este total depășită și urmează a fi revăzută, deoarece prevede altă procedură și alți termeni.
Cu certitudine este clar că până la 24 mai Parlamentul trebuie să inițieze procedura de organizare a alegerilor, adică cel puțin să voteze data alegerilor prezidențiale care trebuie să fie într-un termen rezonabil conform recomandărilor Comisiei de la Veneția.
Necunoscute posibil vor mai apărea. Pentru noi constituționaliștii este o adevărată mană de cercetare științifică acest precedent istoric!".
PUBLIKA.MD aminteşte că magistraţii Curţii Constituţionale au decis să revină la procedura aplicată până în 2000 când şeful statului era ales de popor. Judecătorii au motivat că procedura de alegere a preşedintelui ţării nu poate fi sursa unei crize constituţională şi politice.
Mai mult, Curtea a precizat că modificarea făcută în 2000 a stimulat crearea unui sistem imperfect, care a dus la conflicte între instituţiile statului. Astfel, judecătorii au decis să fie schimbat mecanismul de alegere a şefului statului, prin modificarea Legii Supreme.
La fel, judecătorii au precizat că decizia pe care au luat-o nu este retroactivă. Actualul preşedinte, ales de Parlament, rămâne în funcţie, iar toate deciziile luate pe perioada mandatului sunt constituţionale.