Bitcoin, una din primele implementări a conceputului numit "criptomonedă", funcţionează în virtutea unei baze de date distribuite, fiecare tranzacţie fiind validată prin intermediul nodurilor conectate fără nevoia unui supraveghetor cum este o bancă centrală.

Mai mult, fiecare participant are posibilitatea de a crea noi monede Bitcoin pentru folosirea în interes personal, fiind astfel recompensat pentru participarea la validarea altor tranzacţii în moneda virtuală.

Reţeta folosită are însă un dezavantaj major, producerea şi intermedierea tranzacţiilor în monedă Bitcoin presupune un consum foarte mare de electricitate, rezultat din procesarea algoritmilor criptografici pe care este bazată această monedă, scrie descoperă.ro.

Dacă la începuturi, problema consumului de energie era una mai degrabă teoretică, pe măsură ce tot mai multe organizaţii mari şi mici s-au alăturat efortului pentru generarea cât mai multor monede virtuale, consumul de energie a urcat la valori astronomice.

În scenariul cel mai pesimist, prevăzut de un cercetător pe nume Sebastiaan Deetman, sistemele de calcul folosite pentru procesarea tranzacţiilor Bitcoin ar putea ajunge până în anul 2020 la un consum de electricitate depăşind 14 GW, echivalent unei ţări europene moderne, cum este Danemarca.

La final, costul generării monedei Bitcoin ar putea ajunge să depăşească valoarea sa de tranzacţionare, plăţile în moneda virtuală devenind neprofitabile, pierzând astfel principalul avantaj în faţa monedelor convenţionale recunoscute pe plan internaţional.