Salariaţi, studenţi şi liceeni francezi ies din nou în stradă joi împotriva proiectul de reformă a pieţei muncii, iar în sistemul de transport se vor înregistra perturbări, au anunţat sindicatele, decise să menţină presiunea până la retragerea textului, relatează AFP şi France 24, citat de Adevarul.ro.

Pentru a patra oară în mai puţin de două luni, angajaţii îşi vor înceta lucrul în majoritatea sectoarelor de activitate din Franţa, la cererea a şapte sindicate: CGT, FO, FSU, Solidaires, Unef, UNL şi Fidl.

Peste 200 de manifestaţii urmează să aibă loc în ţară. La Paris, manifestanţii se vor strânge în zona Denfert-Rochereau, de unde vor pleca în marş, la ora locală 14:00 (15:00 ora Moldovei), către Place de la Nation.

Pe aeroportul Orly, 20% dintre zboruri vor fi anulate, în timp ce la Roissy "vor exista, probabil, întârzieri, dar nu anulări de zboruri", au anunţat autorităţile din aviaţia civilă.

În ceea ce priveşte transportul în comun, traficul metroului va fi perturbat pe una dintre magistralele de metrou, dar autobuzele şi tramvaiele vor funcţiona "aproape normal", a anunţat Regia Autonomă de Transport Paris.

În transportul feroviar, joi vor circula 90% dintre trenurile din ţară.

În urma unei serii de greve care au afectat în ultimele luni ţara, Guvernul francez a decis să revizuiască propunerea de reformă a pieţei muncii.

Printre prevederile la care au renunţat autorităţile se numără o clauză ce limita suma pe care un angajat o poate cere drept compensaţie în cazul în care este concediat pe nedrept.

De asemenea, companiile mici şi mijlocii nu vor putea introduce unilateral un program de lucru flexibil. Mai mult, judecătorii vor putea ancheta companiile multinaţionale, pentru a stabili dacă invocă pe nedrept dificultăţi financiare pentru a concedia angajaţi francezi.

Principalele sindicate din ţară consideră, însă, aceste concesii insuficiente. Proiectul de reformă, trasat de ministrul muncii Myriam El Khomri, a divizat profund Guvernul socialist şi a tensionat relaţiile dintre preşedintele Francois Hollande şi premierul său Manuel Valls, pe de o parte, şi mai multe forţe de stânga, pe de alta, cu un an înainte de alegerile prezidenţiale.

Reformele se înscriu în efortul autorităţilor de a lupta împotriva ratei mari a şomajului din ţară, în condiţiile în care multe companii ezită să angajeze oameni pe perioadă nedeterminată, pentru că întâmpină dificultăţi în a renunţa la ei atunci când situaţia economică o cere.