Oul vopsit este un simbol prezent pe toate mesele în ziua de Paști. În tradiția creștină, ouăle înroșite simbolizează mormântul lui Iisus Hristos, care s-a deschis în noaptea Învierii, potrivit Realitatea.net.

Ouăle monocrome (roşii) sunt numite în Bucovina merişoare, iar cele monocrome, cu ornamente, sunt numite încondeiate.

Deși modernitatea a adus cu sine o serie de modificări, transformând ouăle de Paști într-un pastel de diferite culori, tradiția spune că ouăle se vopsesc într-o singură culoare și anume roşu, culoarea care simbolizează jertfa Mântuitorului și care este asociată cu sângele vărsat de Isus Hristos pe Cruce.

Vopsitul ouălor de Paşte se realizează de obicei în joia sau sâmbăta din săptămâna de dinaintea Paştelui, niciodată în Vinerea Mare.

Specialiștii în folclor au teoria lor: "În credințele populare se spune ca în Vinerea Neagră doar se coace cozonacul și pasca. Ouăle se vopsesc doar în ziua de joi sau de sâmbătă".

O altă credință populară legată de interzicerea vopsitului ouălelor în Vinerea Seacă este legată de faptul că, în această zi trebuie să evitați pe cât posibil folosirea oțetului, un ingredient de baza în procesul vopsirii ouălelor.

Nu se folosește oțet și nu se mănâncă urzici pentru că pe Cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu oțet.

În Vinerea Mare, gospodinele trebuie să oprească lucrul. Nu se spală și nu se sacrifică păsări sau animale, ziua fiind dedicată postului și rugăciunii.