Ministerul de Externe de la Chişinău a anunţat că printre victimele atentatului de pe Aeroportul "Ataturk" din Istanbul nu sunt moldoveni. Totuşi, mai mulţi conaţionali, care urmau să se întoarcă din vacanţă, au rămas blocaţi ore în şir în aerogară.

Aceştia povestesc cu groază momentele prin care au trecut. 

Printre cei care au fost blocaţi pe aeroport este şi jurnalista Ilinca Stânca de la postul de televiziune "Prime". Ea şi alţi nouă moldoveni au aşteptat ore în şir să li se permite decolarea.

"Deocamdată panica din aeroport s-a diminuat însă suntem agitaţi şi dezorientați deoarece toate cursele din noapte au fost amânate, iar cele de dimineaţă au fost reţinute. Administraţia a avut însă grijă să împartă câte o sticlă de apă şi câte un sandwich celor care aşteaptă ore în şir. Cursa Istanbul-Chişinău a fost amânată, deocamdată, doar cu trei ore", a spus jurnalista.

Reporterul ne-a spus că în urma atentatului au fost grav afectate trei zone din aeroport. Geamurile au fost sparte, iar un tavan chiar s-a prăbuşit. De asemenea, a fost avariat şi sistemul de ventilare, iar oamenii au stat într-o căldură insuportabilă.

Cursele de noapte au fost anulate, iar cele programate pentru dimineaţă au avut întârzieri mari.

În tot acest timp, turiştii s-au aflat într-o zonă securizată.

Un alt moldovean, martor la tragedie, este şi Pavel Duganov. Bărbatul ne-a povestit că avionul în care se afla a zburat aproape jumătate de oră deasupra aeroportului, până să aterizeze în siguranţă.

"Sunt nişte senzații înfiorătoare. Clădirea este deteriorată, iar peste tot este sânge. Cei răniți au fost deja evacuați. A existat riscul unor noi atentate în locuri aglomerate. Din această cauză, mulți dintre pasageri nu au mers cu autobuzele care au fost puse la dispoziţie şi au plecat pe jos din aeroport", a spus Pavel Duganov.

Moldovenii blocaţi pe aeroportul Ataturk au ajuns acasă.

"A fost îngrozitor. Au fost șapte, unul la decolări, unul la aterizări, unul la parcare", a spus o femeie.

"Dimineața a fost reținere cu vreo trei ore, dar să știți că administrația de la Istanbul s-a pregătit foarte bine. Ne-au dat apă, ne-au dat tartine", a spus o doamnă.

" La etajul doi, în zona de tranzit a fost totul bine. Doar că au întârziat mai multe curse", a spus un bărbat.

Rudele care îi aşteptau spun că au trăit clipe de groază, pentru că nu ştiau ce se întâmplă.

"Au fost 12 ore de groază. Pentru cei care întâlnesc a fost strașnic, pentru că informația venea diferită", spune o femeie.

La Aeroportul din Chișinău este alertă maximă. A fost suplimentat numărul polițiștilor de frontieră, care au fost dotați cu automate Kalașnikov.

"A fost dublat numărul polițiștilor de frontieră care sunt implicați la controlul documentelor, la control de securitate al bagajelor. De asemenea, în colaborare cu brigade de poliție cu destinație specială “Fulger” am instituit o grupă de intervenție, care în caz de necesitate poate interveni la apariția situațiilor de criză", a specificat șeful Serviciului Management și Planificare al Poliției de Frontieră din Aeroport, Chiril Drozdovschii.

În cadrul Consulatului Moldovei în Turcia a fost instituită o linie telefonică de urgenţă. Potrivit ministrului de Externe, Andrei Galbur, 12 conaţionali, care se aflau pe Aeroportul Ataturk în urma producerii atentatului, au apelat la linia de urgenţă. 

Atacurile teroriste au fost condamnate de autoritățile de la Chişinău. Premierul Pavel Filip a exprimat condoleanțe familiilor victimelor, dar și autorităților de la Ankara.

"Cred cu tărie că atentatele, actele teroriste sunt cele mai abomenabile crime. Pentru că la rădăcina lor cu certitudine că stă smintenia omenească. Sunt greu de prevenit și de neînțeles. Vreau să condamnăm cu fermitate teroarea. Să transmitem condoleanțe familiilor victimelor. Și un gând de încurajare celor care au avut de suferit în urma atentatului. Suntem alături și de autoritățile de la Ankara", a menţionat prim-ministrul, Pavel Filip.

Atentatul din Turcia a fost condamnat și de Parlamentul Moldovei, şi de preşedintele ţării Nicolae Timofti. Demnitarul susţine că Europa trebuie să-și unească mai mult ca oricând forțele în contracararea acestui fenomen.