(22:24) O. Calmîc: Acest program cu FMI ne permite să evităm anumite greşeli. Dacă anterior aveam un program cu FMI, poate că Republica Moldova nici nu intra într-o asemenea capcană bancară în care am nimerit în 2014. 

(22:23) O. Armaşu: Acordul cu FMI ne deschide accesul cu partenerii de dezvoltare. Este şi o agendă de reforme care se implimentează cu stricteţe. Cele mai importante reforme ce ţin de domeniul macrofinanciar au fost făcute în cadrul unui asemenea acord. 

(22:21) O. Armaşu: Să nu uităm că aceste credite de urgenţă au ajuns la public, la oamenii de rând, care aveau depozite în acele trei bănci. Ele au fost emise pentru a nu prejudecia oamenii de rând. Rata efectivă a dobânzii este de 5%. Ea este egală cu rata inflaţiei. Ea ne permite să recapitalizăm Banca Naţională la valoarea acestor capitale de piaţă. Capitalizarea BNM este foarte importantă pentru stabilitatea acesteia pe piaţa monetară. 

(22:19) O. Calmîc: Această fraudă este costul lipsei de reformă din sistemul bancar. Sperăm că această sumă să fie cât mai mică şi să fie întinsă în timp pentru a nu exista un impact asupra oamenilor, pentru a nu afecta viaţa oamenilor de rând. 

(22:16) Cristian Tabără: Nu se vorbeşte despre instituirea vreo unui impozit suplimentar, de umflarea vreo unui impozit. Relaţiile care Moldova se străduieşte să le construiască cu FMI, de exemplu, nu permite acest lucru. Cei care manipulează cu acest lucru procedează ticăloşeşte. Oamenii nu au nici un motiv de panică să creadă propagandei de datoria publică să fie plătită din banii publicului. 

(22:15) R. Chircă: La baza aceste fraude sunt două componente: nesupravegherea de rigoare şi adminstrarea prejudicioasă. 

(22:08) R. Chircă: Guvernul precedent a produs o gafă uriaşă. S-au urmat acţiuni de acoperire, de asanare a sistemului bancar. Lucrul acesta s-a făcut absolut închis, fără ca publicul să cunoască. Acţiuni similare s-au întreprins la mai multe bănci. Faptul că acest lucru s-a făcut fără ca publicul să cunoască, a creat această doză de neîncredere pe care politicienii marginaţi o accentuează. 

(22:04) O. Calmîc: Soluţia care a găsit-o Guvernul este o soluţie sistemică. Cu FMI nu s-a găsit o soluţie mai bună. Asemenea experienţe au fost şi în alte ţări. În majoritatea cazurilor, statul a intervenit cu astfel de lichidităţi. 

(22:03) O. Armaşu: Creditul de urgenţă este de 13.4 miliarde de lei. Ceva s-a rambursat din urma unor credite acordate unor agenţi economici. Marile recuperări încă le aşteptăm. Asupra loc lucrează compania Kroll şi Procuratura Generală. Sper că se va recupera o bună parte din bani pentru a reduce această datorie a statului. 

(22:02) O. Armaşu: Bugetul de Stat a fost discutat cu Fondul Monetar Internaţional. S-ar putea să vină cu unele corectări pe parcurs. 

(21:54) O. Armaşu: Vom veni cu un nou proiect de lege destinat posesorilor de maşini cu numere de înmatriculare străine. În toamnă vom veni cu o ofertă pentru ei, astfel ca să le dăm o şansă să se conformeze şi să implementăm anumite măsuri restrictice de circulaţie a astfel de maşini pe teritoriul Republicii Moldova. 

(21:53) O. Armaşu, despre sistemul bancar: În sistemul bancar au avut loc foarte multe schimbări. Tot ce trebuia pregătit pentru realizarea unui nou acord cu FMI a fost îndeplinit. 

(21:50) O. Armaşu: Nu avem lacune pentru a continua negocierile cu FMI. Acum avem o misiune cu mandat de negociere a unui nou mandat. În zilele următoare urmează să definitivăm elementele reformei care să culmineze cu semnarea unui acord cu FMI. 

(21:46) C. Tabără, analist media: Interesele Moscovei sunt de natură politică, iar într-un moment poate din nou să încerce o lovitură care să nu fie cea mai onestă din punct de vedere economic. Este o caracteristică planetară. Aşa se joacă din păcate. Chişinăul nu-i rămâne decât un avantaj deosebit prin intermediul Acordului de Asociere.

(21:43) R. Chircă, directorul Institutului Economiei de Piață: Este salutabilă pornirea Guvernului de a relua discuţiile cu Rusia. Interesele noastre şi ale Rusiei sunt asimetrice. Federaţia Rusă speră la reunirea Uniunii Sovietice. Dar nu sunt excluse pe o perioadă scurtă anumite cedări. 

(21:40) O. Armaşu: Autorităţile de la Chişinău sunt total deschise ca să ofere suport producătorii din Transnistria. 

(21:38) O. Calmîc: Există toate deschiderea ca până la sfârşitul anului să fie semnat un acord care să permită trecerea tutoror transportatorilor. 

(21:34) O. Calmîc: Relaţiile cu Rusia s-au intensificat. Au fost mai multe întrevederi. Au fost discutate doar subiecte economice, nu politice sau alte subiecte sensibile. Încercăm să găsim o ieşire logică din aceste restricţii aplicate. Am pus accentul pe trei probleme, printre care trecerea în regim de comerţ liber pe toate produsele. Din partea rusă există deschidere ca să fie găsite soluţii până în toamna acestui an. 

Miniștrii Octavian Calmîc și Octavian Armașu sunt invitaţii emisiunii Fabrika.

Alexei Lungu împreună cu Cristian Tabără şi invitaţii vor discuta despre cum sunt recuperați banii delapidați din sistemul bancar. De asemenea, oficialii vor relata în ce condiții se va relua comerțul cu Federația Rusă.

Totodată, miniştirii vor relata dacă vom avea sau nu un accord cu Fondul Monetar Internațional în acest an.

Nu rata Fabrika, de la 21.30 pe PUBLIKA TV. Emisiunea poate fi urmărită şi online pe LIVE.PUBLIKA.MD.