Aproape 920 de mii de hectare din totalul terenurilor agricole sunt, în prezent, supuse proceselor de eroziune. Se întâmplă din cauza fenomenelor meteo extreme, dar şi a activităţii omului. Pentru conservarea şi sporirea fertilităţii solului, autorităţile intenţionează să investească în extinderea perdelelor forestiere de protecţie şi în construcţia lacurilor pentru a evita inundaţiile. Un plan de acţiuni în acest sens a fost aprobat de Guvern. 

Victor Marandiuc din satul Coada Iazului, raionul Sângerei, gestionează 350 de hectare de teren agricol. Fermierul suportă pierderi în fiecare an, din cauza ploilor care spală stratul de cernoziom.

"Eu am pierderi mai mult de jumătate de milion de lei din cauza vântului şi a ploilor torenţiale. În loc să strângem roadă normală strângem în jumătate", a spus fermierul.

De aproape cinci ani, agricultorul ia măsuri sporite pentru a-şi proteja loturile: "Sunt cheltuieli foarte mari dar dacă noi fiecare la el în gospodărie nu vom menţine acest micro-climat, fâşiile forestiere ale noastre. Vom ajunge la aceea că Moldova va deveni un pustiu. De la opt până la 15 mii de lei pe an noi cheltim ca să păstrăm fâşiile acestea".

Cei mai mulţi oameni îşi protejează terenurile agricole prin metode tradiţionale:

"Orizontal arăm pamântul, dacă e pe deal nu îl arăm tradiţional la deal şi la vale ca să nu-l ia apa".

"Împrăştiem bălegar, trebuie îngrăşăminte la sol. Dar după cum bine ştim bălegarul e cel mai bun. Dacă împrăştiem avem roadă mai bună. Facem şanuri în câmp ca apa să se ducă la vale prin şanţ să nu spele tot".

Autorităţile locale spun că nu au bani în buget pentru a sădi păduri şi a curăţa albiile râurilor mici care cauzează înnămolirea terenurilor agricole.

"Bugetul sarac al primăriilor nu ne permite să întreţinem aceste fâşii, în schimb consiliul comunal a decis să le dăm în arendă. Construirea unor lacuri ne va da posibilitatea de a păstra apa,ca să avem posibilitate să irigăm la momentul necesar", a declarat primarul satului Bilicenii Vechi, Sângerei, Ala Guzun.

În următorii trei ani, reprezentanţii Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru îşi propun să dreneze 110 hectare de teren, să cureţe în jur de doi kilometri de canale de scurgere şi construiască 15 iazuri pentru a stopa procesul de degradare a solurilor. Prin aceste măsuri, aproape 450 de hectare de pământ vor fi protejate contra eroziunii, iar alte 600 - contra inundaţiilor.