Procurorii din Ucraina au început procedura de extrădare a raiderului numărul unu din spațiul CSI, Veaceslav Platon. Potrivit presei ucrainene, anchetatorii din țara vecină au primit documentele din partea autorităților moldovenești și urmează să se adreseze în instanța de judecată. 

Informația a fost confirmată şi de șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, care a declarat că extrădarea este un proces de durată, de aceea nu se știe când  Platon va fi adus în țară.

Săptămâna trecută, Curtea de Apel de la Kiev a menținut decizia primei instanțe și l-a lăsat pe Platon în arest preventiv pentru 40 de zile.

Judecătorii nu au ţinut cont de argumentele avocaților controversatului om de afaceri prin care au încercat să demonstreze că acesta este cetățean ucrainean.

Veaceslav Platon este învinuit de complicitate în delapidările de la Banca de Economii şi spălarea a 20 de miliarde de dolari prin intermediul unei bănci din Moldova. 

Controversatul om de afaceri ar fi prejudiciat mai multe companii de stat din Ucraina, iar suma pagubelor se ridică la cel puţin 100 de milioane de hrivne, echivalentul a 5 milioane de dolari.

Asta susţine deputatul ucrainean, Victor Romaniuc, care a făcut mai multe interpelări structurilor de drept din ţara sa.

Deputatul ucrainean Victor Romaniuc este preşedintele subcomitetului ce reglementează activitatea instituţiilor nebancare şi protecţia consumatorilor. Potrivit informaţiilor obţinute de parlamentar, în Ucraina, Veaceslav Platon şi-a pus în aplicare schemele încă din 1999.

"Companiile legate cu Veaceslav Platon prin scheme de corupţie, deciziile judecătoreşti cumpărate şi schemele de fraudare au creat datorii pentru Întreprinderea de Stat "Energoatom". Suma totală a prejudiciului pentru bugetul Ucrainei este de aproape 100 de milioane de hrivne. Este o sumă foarte mare, echivalentul de aproape cinci milioane de dolari", a declarat deputatul ucrainean Victor Romaniuc. 

Veaceslav Platon s-a născut pe data de 24 ianuarie 1973 în Căușeni. O investigație apărută în ziarul Flux în anul 2009 spune povestea afacerilor lui Veaceslav Platon. În anul 1994, la doar 21 de ani, Veaceslav Platon a devenit vicepreşedinte al Consiliului de Administrare al "Moldindconbank" şi vicepreşedinte al Consiliului "Investprivatbank". În anul 1999 firmele controlate de Veaceslav Platon au reușit să obțină controlul asupra producției de zahăr din Republica Moldova prin deținerea pachetele de control ale SA "Cupcini-Cristal" (68%), SA "Glodeni-zahăr" (61%), SA "Combinatul de zahăr din Alexandreni" (37%), SA "Frunză" (20%) şi SA "Fabrica de zahăr din Făleşti" (23%).

În anul 2001 firmele controlate de Platon au fost anchetate pentru o operaţiune de export al unui container pentru transportarea deşeurilor radioactive TK-13 în Federaţia Rusă, stabilind că acest container, care aparţinea lui Platon, a fost introdus iniţial în Republica Moldova prin contrabandă. Ancheta a stabilit că tranzacţia a fost efectuată doar „pe hârtie” şi că acelaşi container a fost "exportat" de mai multe ori către diverse firme, inclusiv fantome sau off-shore, astfel fiind spălate sume mari de bani.

Refugiat în Ucraina lui Ianukovici

În anul 2000, Banca Naţională a Moldovei a stopat tentativa emisiei de către Platon, prin intermediul SA "Glodeni-Zahăr", a hârtiilor de valoare care valorau de 25 milioane de lei, efectuată în scopul exportului ilegal de capital din ţară în adresa unei bănci off-shore "Saturn Bank LLC" din SUA, care, la acel moment, era deja inexistentă.

În anul 2002 Veaceslav Platon și-a mutat afacerile în Ucraina și a cedat acțiunile din industria zahărului rusului Marat Safin. La Kiev Veaceslav Platon și-a desfășurat afecerile în cadrul cercului de susținători ai președintelui Viktor Ianukovici. Aici a fost implicat în falimentarea centralei nucleare Energoatom. În anii 2004-2005 Platon a intrat în atenția organelor de anchetă ucrainene pentru mai multe încercări de preluare ostilă a unor bănci ucrainene, în toate aceste operațiuni fiind implicată Moldindconbank de la Chișinău, controlată de omul de afaceri încă de la începutul carierei sale.

2009: Procurorii au dorit să-l rețină pe Platon

În februarie 2009, procurorii moldoveni au dorit să-l rețină pe Veaceslav Platon, însă n-au reușit pentru că acesta era candidat la funcția de deputat. Astfel, Comisia Electorală Centrală a respins demersul procurorului Marin Popa, care a solicitat consimţământul pentru reţinerea şi aplicarea măsurii preventive arest pentru Veaceslav Platon, fiind învinuit de tentativă de însuşire în proporţii deosebit de mari a bunurilor. Acesta candida pe locul 67 pe lista Partidului "Alianţa Moldova Noastră". În demersul procurorului se spunea că pe numele lui Platon este intentat un dosar penal, deşi acesta este pomenit ca fiind vicepreşedinte al băncii comerciale "Agroindbank", în timp ce în prezentarea fişei personale la CEC acesta a indicat faptul că este jurist, referent în Direcţia relaţii externe a băncii "Moldindconbank".

Potrivit art. 46 (5) din Codul electoral, pe durata perioadei electorale, candidaţii nu pot fi traşi la răspundere penală, arestaţi, reţinuţi sau supuşi unor sancţiuni administrative "fără consimţământul organului electoral care i-a înregistrat, cu excepţia cazurilor de infracţiuni flagrante".

Cu puțin timp înainte de încheierea campaniei electorale pentru parlamentarele din anul 2009, Platon a fost ridicat în lista electorală tocmai pe locul 11, astfel ajungând deputat în Parlamentul de la Chișinău (AMN a obținut exact 11 mandate). Platon a lipsit de la prima ședință a Parlamentului.

După alegerile anticipate din iulie 2009, Veaceslav Platon a rămas deputat și a răspuns, într-o conferință de presă, acuzațiilor privind implicarea sa într-o acţiune de falsificare a 2 milioane de dolari: "Minciuna este deviza Partidului Comuniştilor".

Atacul raider de la MAIB

Numele lui Platon a figurat și în cazul atacului raider de la mai multe bănci din țară, printre care Moldova Agroindbank. Circa 78% din acțiunile Universalbank și aproape 28% din acțiunile MAIB ar fi fost înstrăinate. În ultimul caz, totul ar fi avut loc printr-o decizie judecătorească de la Căușeni. Prmeierul de atunci Vlad Filat a confirmat informațiile, precizând că la Moldova Agroindbank a existat o tentativă de atac raider, blocată de instituțiile statului. Pe lângă aceasta, Filat a spus că au existat tentative de însușire frauduloase de acțiuni și la Banca de Economii, Victoriabank și Universalbank.

Implicarea în "Spălătoria rusească"

Cea mai mare operațiune de spălare de bani din Europa de Est l-a implicat pe un văr de-al lui Vladimir Putin, ofițeri FSB, firme rusești, companii off-shore, bănci din Rusia, Letonia și Moldova, judecători moldoveni, agenți proxy și figuri importante ale lumii interlope, au scris jurnliștii de la Rise Moldova în august 2014. Potrivit acestora, peste 90 de companii înregistrate în Federația Rusă au fost implicate în "Spălătoria rusească", iar de pe conturile bancare ale acestor firme s-au executat mii de tranzacții financiare către conturile executorilor judecătorești din Moldova, care, ulterior, transferau banii către companiile off-shore. Unul din acționarii majoritari ai firmei din Rusia OOO Proffstandart, care avea o datorie de o jumătate de miliard de dolari către o firmă scoțiană, este moldoveanul Ruslan Siloci, cu domiciliul în Căușeni. Tot din această localitate este și controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, tatăl său, Nicolae Platon fiind directorul Filialei "Moldindcombank" din Căușeni, se menționează în investigația Rise.

Platon face scandal în Parlament

În februarie 2014, ex-deputatul Veaceslav Platon a făcut scandal în Parlament, amenințând deputații din Comisia buget și finanțe că "ceea ce s-a întâmplat la Victoriabank a fost abia începutul". Omul de afaceri reprezinta compania Volmark Trade, acționar la Victoriabank și s-a arătat deranjat de faptul că au fost blocate mai multe pachete de acțiuni de la bancă. Acesta a acuzat, totodată, că asupra Băncii Naționale se fac presiuni, evitând însă să menționeze din parte cui vin presiunile, scrie moldova.eu.