Jocurile Olimpice de la Rio s-au încheiat duminică cu o prestație nu tocmai mulțumitoare din partea delegației României. De acum tot efortul sportivilor și a celor din staff, precum și a celor din conducerea sportului trebuie să se concentreze pe luarea de decizii care să îmbunătățească performanțele pe viitor, potrivit b1.ro.

Exemple pentru astfel de situații sunt date de Marea Britanie și de Austria care după dezastre olimpice au reușit să facă schimbări care au dus la performanțe importante.

În 1996, la Atlanta, România ocupa locul 14 în clasamentul pe medalii, având un total de 20 de distincții, dintre care 4 de aur. Marea Britanie era pe 36, cu un total de 15, dar doar una era de aur, pe când douăzeci de ani mai târziu, "tricolorii" s-au clasat pe 47, cu cinci distincții, în timp ce sportivii britanici au fost pe locul al doilea în ierarhia pe medalii, cu un total de 67.

Una dintre aceste tehnici aplicate a fost la ciclism, unde fizioterapeutul Phil Burt și doctorul echipei, Richard Freeman, și-au dat seamă că durerile din zona inghinală le împiedicau pe unele fete să se antreneze la potențial maxim. Au consultat mai mulți specialiști și le-au interzis ciclistelor să se mai epileze în zona inghinală. În cele șase luni dinainte de Rio nicio sportivă nu s-a mai plâns de dureri.

După dezastrul de la Atlanta, prim-ministrul britanic de atunci John Major a hotărât să îndrepte fonduri de la loteria națională către sportul de performanță. De la 6 milioane de euro pe an care mergeau către sport înainte de Atlanta s-a ajuns la 55 de milioane la Sydney 2000, iar în 2012 la 265 de milioane.