Gavriil Bănulescu-Bodoni este primul conducător al Bisericii din Basarabia. A ajuns la cârma ei în 1813, la un an după ce provincia a fost anexată de Imperiul Rus. Mitropolit, om de cultură şi scriitor ecleziatstic, Bănulescu-Bodoni a contribuit la perpetuarea ortodoxismului în regiune şi la promovarea literaturii bisericeşti în limba română.

Mitropolitul, cu numele său de mirean Grigorie, s-a născut în anul 1746 în Bistrița, Transilvania, într-o familie de nobili ruinaţi, care ulterior s-au refugiat în Basarabia. Şi-a absolvit studiile în Transilvania, apoi la Academia duhovnicească din Kiev, la școlile grecești din Patmos, Smirna și la Mănăstirea Vatopedu de la Muntele Athos.

A fost profesor de limba greacă, ieromonah şi predicator la catedrala mitropolitană din Iaşi. Între anii 1793-1803 a fost Mitropolit al Poltavei, după care şi al Kievului. Iar în 1808 a fost numit exarh al Bisericii din Moldova şi Ţara Românească, în perioada în care ambele principate erau sub administraţia Imperiului Rus.

Şase ani mai târziu, printr-un ordin al ţarului, Bănulescu-Bodoni este numit în fruntea Arhiepiscopiei Basarabiei, cu reşedinţa la Chişinău, unde a înfiinţat şi un seminar teologic. A fost la cârma mitropoliei până la moartea sa, în 1821.

Gavriil Bănulescu-Bodoni a tipărit mai multe cărţi şi a contribuit la buna desfăşurare a vieţii bisericeşti în Basarabia. A zidit câteva biserici la Chișinău și în alte localități din ţară și a restaurat Mănăstirea Căpriana, acolo unde a şi fost înmormântat.

La insistențele sale, la începutul secolului al 19-lea Biblia a fost tipărită în limba română.