Sărbătoarea marcheaza crearea primelor nouă parcuri naţionale din Europa, în anul 1909, şi a fost lansată de către Federaţia Europeană a Parcurilor. Evenimentul îşi propune să atraga atenţia asupra problemelor legate de protecţia mediului, de conservarea florei si faunei. Zona verde a municipiului Chişinău este formată din 10 parcuri silvice, 6 parcuri, 4 grădini publice şi 31 de scuaruri.

Cel mai vechi parc din ţară este Grădina Publică "Ştefan cel Mare". Temelia acesteia a fost pusă în 1818, pe o suprafaţă de şapte hectare. În grădină, până astăzi, s-au mai păstrat câţiva copaci, care au vârsta de peste 170 de ani.

O altă atracţie pentru turişti, dar şi pentru locuitorii Capitalei, este Grădina Botanică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei. A fost fondată în 1950, pentru cercetarea, aclimatizarea şi răspândirea diverselor specii de plante. Iniţial, Grădina Botanică era amplasată în vestul oraşului şi avea o suprafaţă de 83 de hectare. În prezent, acest teritoriu aparţine Grădinii Dendrologice, iar Grădina Botanică este amplasată în zona Porţilor Oraşului.

Printre cele mai mari spaţii verzi din Chişinău este şi parcul "La izvor". Are o suprafaţă de 163 de hectare. Cel mai nou parc, fondat în anii 70 ai secolului trecut, este "Râşcani", care separă două sectoare - Râşcani şi Ciocana. În centrul Capitalei, pe teritoriul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, se află cea mai mică şi cea mai veche grădină botanică din Moldova. Ea a fost fondată la începutul secolului 20 şi are suprafaţa de doar 75 de ari.

O problemă cu care se confruntă reprezentanţii Asociaţiei Spaţiilor Verzi este gunoiul din parcuri. Evacuarea acestuia este dificilă din lipsă de tehnică specializată şi de muncitori suficienţi.