Turismul fluvial, împotmolit la mal. Reprezentanţii agenţiilor de turism şi-ar dori să lanseze circuite noi
Pe an ce trece, numărul străinilor care vin să descopere Moldova, este din ce în ce mai mare, potrivit Agenţiei Turismului. Îmbucurător este şi faptul că atât autorităţile, cât şi oamenii de afaceri au înţeles că şi la noi turismul poate fi o afacere bănoasă.
Ce-i drept dezvoltarea acestei industrii avansează cu paşi de melc, aşa că multe dintre destinaţiile turistice rămân practic neexploatate. Este şi cazul fluviului Nistru. Vă invităm să vedeți ce spun specialiștii într-un un material marca "Moldova, Țară de Minune".
Deși pare greu de crezut, acum trei decenii, peisajele mirifce ale Nistrului atrăgeau mii de turişti care aveau posibilitatea să meargă şi într-o adevărată croazieră pe râu. Apele Nistrului erau străbătute de peste 50 de nave de agrement care transportau turiştii pe diferite itinerarii. Victor Andruşca, căpitanul portului Giurgiuleşti, spune că cele mai solicitate de turiști erau croazierele pe Nistru combinate cu o şedere pe litoralul Mării Negre. Cursele erau efectuate de patru nave.
"Circula de la Vadul lui Voda la Zatoca. Durata era de 18 zile. Şase zile mergeau de la Vadul lui Voda la Zatoca, cu diferite opriri prin portul de la Bender, Tiraspol. După aceasta şase zile la mare, lumea se scălda si apoi şase zile retur la Vadul lui Voda. Pe nava era organizata cazarea, mâncarea", a afirmat căpitanul portului Giurgiuleşti, Victor Andruşca.
În perioada sovietică pe Nistru activau şi câteva hoteluri plutitoare.
"Capacitatea fiecărei nave era de 300 de pasageri. Aveau câte un ring mare de dans, erau muzicanţi. Oamenii puteau merge la restaurant unde lucrau nişte bucătari iscusiţi. Erau condiţii excelente", a afirmat proprietarul a doua nave de pasageri, Nicolae Cabirianov.
Astăzi, din acea flotă, au mai rămas doar patru nave vechi. Periodic acestea transportă turişti pe două circuite: unul în zona Vadul lui Vodă, iar celălalt - spre mănăstirile Ţipova şi Saharna.
Reprezentanţii agenţiilor de turism spun că şi-ar dori să lanseze circuite noi, spre destinaţii cum ar fi rezervaţia "Rudi-Arioneşti", cetăţile Soroca, Tighina, sau renumitele crame de la Purcari.
"Avem deficienşele traseelor şi drumurilor până la obiectivele turistice", a afirmat administratorul unei agenţii de turism, Sergiu Tudorov.
O altă problemă este lipsa locurilor de cazare pentru turişti. Autorităţile susțin că sunt în căutarea fondurilor pentru reanimarea turismului fluvial.
"Trebuie să cream infratsructură, să facem drum pâna la Nistru, sa fie oferite parcări. Să fie reparate stațiunile pentru a staționa nava și pentru a asigura securitatea pe Nistru Dacă noi vom investi în acest domeniu biusnessul se va orienta de la sine", a afirmat directorul Agenţiei Naţionale a Turismului, Stanislav Rusu.
Iar în ultimii 20 de ani a mai apărut o problemă. Nistrul a înnămolit.
"Este periculos. Eu nu pot să urc nici măcar până la Coșnița, râul este mâlit și plin de vegetație", a afirmat proprietarul a doua nave de pasageri, Nicolae Cabirianov.
Potrivit datelor Agenţiei Turismului în anul 2015 ţara noastră a fost vizitată de aproape trei milioane de străini.