Cei mai mulți știu că țelina se întrebuințează pentru condimentarea diferitor preparate din carne și în supe, dar puțini cunosc faptul că planta are și multe calități medicinale. Țelina conține vitaminele A, B, E și C și diferite săruri minerale.

Poate fi folosită în cazul inflamațiilor acute ale plămânilor, răgușeală, retenție urinară, boli renale, astenie, surmenaj, diabet zaharat, gută, reumatism, impotență și obezitate.

În scopuri terapeutice, se folosesc atât rădăcina, cât și frunzele și semințele. Fiind un veritabil aliment-medicament, țelina nu ar trebui să lipsească din alimentația noastră zilnică, scrie e-medicina.md.

De mai bine de două mii de ani, planta este folosită în tratarea hipertensiunii arteriale, afecțiunilor reumatice, a gutei, care provoacă dureri violente și umflături ale articulațiilor, a asteniilor sexuale, afecțiune manifestată prin pierderea dorinței și excitației sexuale.

Acum opt ani, cercetătorii americani au descoperit că în țelină se conține o substanță numită butiftadina, care scade tensiunea arterială prin relaxarea musculaturii vaselor sangvine, relaxare care face posibilă dilatarea acestora, iar drept urmare sângele circula cu mai multa ușurință. Datorita conținutului bogat în vitamine minerale și diferiți acizi, țelina consumată ca atare în salate este un tonic eficient al sistemului nervos.

Pe lângă aceste calități terapeutice, țelina are un gust deosebit, fiind o adevărată sursă de vitamine și sănătate. Planta are proprietăți diuretice, rădăcina fiind utilă în afecțiunile renale, precum și cardiacilor cu edeme. Este un bun medicament în tratarea diabetului zaharat. De asemenea, este excelentă în curele de slăbire. Țelina crudă prezintă o mare concentrație de calciu. Pe lângă toate posedă reputația de un bun afrodiziac. Țelina crește nivelul androsteronului, un hormon bărbătesc care este eliberat sub formă de feromoni. Aceasta stimulează atracția sexuală.

Rețete pentru administrarea țelinei

Pentru a combate anorexia, o lingură mare de rădăcină tocată de țelină se infuzează într-un pahar cu apă rece și se folosește într-o singură zi, înainte de fiecare masă. Planta poate fi consumată și ca infuzie. Patru linguri de pulbere de frunze se amestecă într-un litru de apă fiartă. Se strecoară și se bea o cană pe zi în cazul unor afecțiuni pulmonare, răgușeală, balonare sau constipații. Iar pentru tuse puteți folosi 25 de grame de tulpină și rădăcină de țelină amestecate, la fel, cu un litru de apă. În cazul reumatismului sau dacă vreți să țineți o cură de slăbire consumați dimineața 100 de grame de suc din țelină. Pentru bronșite și astm se amestecă 120 de grame de suc de țelină cu 300 de grame de suc de morcovi. Aceleași proporții se pot folosi și de persoanele care suferă de diabet zaharat sau gută. Pentru a combate anorexia, o lingură mare de rădăcină tocată de țelină se infuzează într-un pahar cu apă rece și se folosește într-o singură zi, înainte de fiecare masă.

Reacții adverse

Semințele de țelină nu pot fi consumate imediat după culegere. Ele trebuie procesate atent prin transformarea semințelor în tincturi sau uleiuri. Dacă folosiți ulei de țelină, evitați expunerea la soare, pentru că el conține bergapten, substanță care duce la creșterea fotosensibilităţii. Femeilor însărcinate nu le este indicat consumul de țelină decât în cantități mici. În cazuri rare, consumul acestei plante poate da reacții alergice.