INTERVIU EXCLUSIV la "Primele Ştiri" cu Octavian Armașu. Declaraţiile ministrului Finanţelor (VIDEO)
Dorin Ţurcanu, jurnalist Prime TV: Vă mulțumim că ați acceptat invitația noastră de a găsi timp și a ne răspunde la câteva întrebări pentru Prime. De ceva timp în țara noastră, mulți vorbesc despre restituirea miliardului, acum și despre pachetul de legi asumat de Guvern. Oamenii sunt îngrijorați de faptul că vor plăti din buzunarul lor restituirea acestor miliarde. Ce trebuie să înțelegem acum când acest pachet de legi asumat de Guvern a intrat în vigoare?
Octavian Armaşu, ministrul Finanţelor: Asumarea acestui pachet de legi a fost foarte necesară, extrem de necesară aș zice eu, pentru deblocarea finanțării externe în primul rând, și în al doilea rând pentru a crea condiții pentru stabilitate în sistemul financiar-bancar. Deci, practic acest pachet de legi, pe lângă faptul că îndeplinește condiționalitățile impuse de Fondul Monetar Internațional, dă Băncii Naționale anumite instrumente ca să mențină băncile comerciale în condiții bune.
Dorin Ţurcanu, jurnalist Prime TV: Deci înțelegem că este un pachet vital pentru țara noastră și acest pachet de legi conține șapte acte normative. Ce anume prevăd modificările asumate de Guvern?
Octavian Armaşu, ministrul Finanţelor: Deci, pe domeniul bancar se prevede un pachet de legi care acordă, în primul rând, un instrumentar mai larg Băncii Naționale de intervenție, în caz, când o bancă comercială dă semne de probleme. Și atunci Banca Națională poate interveni din timp, astfel ca să prevină situații cum le-am avut la Banca de Economii, adică să intervină, să asigure buna funcționare de mai departe a băncii și să readucă banca într-o stare de normalizare. Pentru asta ei supun foarte multe instrumente, totodată a fost adoptată legea privind depozitarul central. Iarăși,este o lege foarte importantă pentru transparența tranzacțiilor pe piața de capital. Este un lucru foarte important pentru mișcarea capitalului, pentru atragerea capitalului în Republica Moldova și pentru a asigura securitatea investițiilor făcute de investitori, și locali, și străini. Totodată, în același pachet, este legea privind emisia valorilor mobiliare de stat către Banca Națională a Moldovei, care vine să execute garanția de stat emisă de guvernele precedente pentru credit de urgență.
Dorin Ţurcanu, jurnalist Prime TV: Premierul Pavel Filip a declarat că aceste modificări au fost coordonate cu partenerii externi, inclusiv cu experții FMI. Cât de importante sunt legile modificate în perspectiva relațiilor cu FMI, dar și cu alți donatori sau creditori externi?
Octavian Armaşu, ministrul Finanţelor: Toate pachetele de legi adoptate constituie niște acțiuni preliminare pe care le-am agreat cu FMI. Deci, noi trebuia să avem aceste legi adoptate ca să putem ieși la bordul Fondului Monetar Internațional pentru a primi un program nou cu FMI.
Dorin Ţurcanu, jurnalist Prime TV: Unii susțin că Guvernul a pus pe spatele cetățenilor miliardul dispărut, miliardele în lei, dispărut în cele trei bănci. În ce măsură este corectă o astfel de afirmație?
Octavian Armaşu, ministrul Finanţelor: Bine, este o abordare foarte îngustă și unilaterală. Și atunci când se enunță exact în felul acesta, eu privesc lucrul acesta ca o conotație curat electorală, că suntem în campania electorală și încearcă să încingă spiritele în societate, să isterizeze chiar societatea, dar de fapt ceea ce facem noi, noi am executat o garanție, o obligație asumată anterior. În schimb, noi primim mult mai mult. Deci, dacă să vedem cum va fi deservită această garanție, noi va trebui să plătim din bugetul de stat către Banca Națională circa șapte opt sute de milioane de lei anual. În schimb, noi primim acces de finanțare de la partenerii externi. Numai granturile, conform prognozei noastre pentru următorii ani, vor depăși 2-2,5 miliarde anual. Deci, noi primim în schimb mai mult decât vom plăti din bugetul de stat la Banca Națională. Pe lângă asta, trebuie să înețelegem un lucru. Banii ăștia nu pleacă din țară, ei sunt datorie într-o instituție a statului față de altă instituție a statului. Deci, nu avem datorie pentru cineva de peste ocean. Banii rămân aici în țară. Şi nu în ultimul rând, poate ceva mai complicat, dar legea Băncii Naționale, oricum, ne obligă să o recapitalizăm, adică să-i dăm bani din bugetul de stat, atunci când ea rămâne fără active. În urma acordării creditelor de urgență celor trei bănci, BNM a rămas fără active. Și noi suntem, Guvernul, conform legii, oricum este obligat să o facă. Dacă noi am fi mers, nu am fi emis aceste valori mobiliare de stat, noi am fi nevoiţi oricum să o facem conform legii Băncii Naționale, dar în condiții mult mai drastice, ceea ce ar fi însemnat emiterea, acordarea creditului pe cinci ani și cu rata dobânzii, rata de piață, care astăzi este în jur de 10 la sută. Noi ce-am făcut? Noi am agreat niște condiții mult mai blânde, mult mai prielnice pentru bugetul de stat, astfel ca garanția, creditul, va fi achitat timp de 25 de ani, cu o rată a dobânzii fixă efectivă de circa cinci la sută. Deci, ceea ce este la nivelul inflației. Eu cred că este o soluție foarte bună pentru situația în care ne-am pomenit noi, atfel ca să nu fie o povară pentru bugetul de stat atât de mare și în acelaș timp noi să primim acces la finanțarea externă. Atunci când se spune că va crește datoria fiecărui cetățean, vă asigur de un lucru, asta nu înseamnă că, în primul rând, nu va crește niciun impozit care îl vor plăti cetățenii. Deci, cât au plătit impozite, tot atâta vor plăti. Asta nu va influența în niciun fel obligația cetățeanului de rând față de stat. Dar în schimb, cum v-am spus, făcând plățile acestea din buget către Banca Națională, noi o recapitalizăm, dar primim finanțare externă. Poate mă repet puțin, dar vreau ca toată lumea să înțeleagă foarte bine. Totodată, Banca Națională, primind aceste valori mobiliare de stat, va deveni mult mai puternică, deoarece va avea active suficiente ca să intervină pe piața monetară. Ea va avea capacitatea să intervină, să mențină inflațaia în limita țintei, va avea posibilitatea să mențină stabilitatea valutei naționale.