Jungla amazoniană și Siberia se află la mii de kilometri distanță, dar asta nu înseamnă că una nu o poate influența pe cealaltă, arată playtehch.ro.

Un nou studiu ce apare în jurnalul PLOS ONE enunță teoria conform căreia jungla amazoniană și, mai exact, dispariția acesteia, ar putea cauza atât efecte negative, cât și pozitive, când vine vorba de vegetația aflată în altă zonă, chiar la mare depărtare. Asta afirmă conducătoarea studiului, Elizabeth Garcia, cercetător în domeniul științei atmosferei la University of Washington. Conform acesteia, liantul acestor schimbări distante este chiar atmosfera.

Cercetătorii s-au concentrat pe două zone care, în prezent, sunt afectate grav de dispariția vegetației, prima fiind zona de vest a Americii de Nord, ce are de sufeirt din cauza secetei, dar și a infestării cu gândaci, iar a doua zonă fiind jungla amazoniană, ce este victima dezvoltării umane intense. Mai multe simulări de modele climatice au pus accentul pe cele mai grave pierderi de vegetației. 

Astfel, dispariția copacilor din America de Nord poate conduce la răcirea Siberiei, unde vegetația va crește mai lent. De asemenea, sud-estul Statelor Unite va avea de suferit, din cauza unui aer ce devine mai uscat. Pe de altă parte, pădurile din America de Sud pot beneficia de o asemenea schimbare climatică, deoarece cresc precipitațiile la sud de Ecuator.

Jungla amazoniană ce ar dispărea din America de Sud ar conduce, de asemenea, la răcirea Siberiei, dar impactul asupra zonei de sud-est a SUA este ușor pozitiv.

Studiul arată că în materie de păduri și de vegetație, 1+1 nu va avea întotdeauna rezultatul 2. Dispariția ambelor păduri conduce la rezultate diferite față de cumularea efectelor cauzate de dispariția fiecărei păduri, separat. Asta se întâmplă deoarece astfel de efecte climatice se pot anula reciproc sau se pot amplifica unul pe celălalt.

Cea mai importantă idee enunțată de studiu este că efectele cauzate de dispariția zonelor întinse ocupate în prezent de păduri trebuie luate în considerare atunci este elaborat un model de climat global și când comunitatea științifică vrea să prezică modul în care climatul va evolua.