Pregătirile de Crăciun au rânduiala lor. Află despre obiceiurile din străbuni
Pregătirile de Crăciun nu înseamnă numai prepararea bunătăților. Prepararea bucatelor tradiționale, după tăierea porcilor, este cea mai grea încercare a credincioșilor care țin post. Totuși, începând de azi, încep pregătirile pentru sărbătoarea Nașterii Domnului, scrie libertateapentrufemei.ro.
Deschide-ți sufletul la deschiderea mormintelor
În credința populară, perioada cuprinsă între Ignat și Crăciun era una rea. Se spune că în acest răstimp s-ar deschide mormintele și că sufletele morților ar veni printre cei vii. Așa se face că, pe 22 decembrie, în unele regiuni se mai ține
Deschiderea mormintelor, un obicei prin care se pregătesc mese copioase pentru cei stinși din viață. Acum e un bun prilej pentru a le cere celor dispăruți dintre noi ajutorul sau pentru a le spune ceea ce nu au mai apucat. E vremea șezătorilor și a cântărilor dedicate minunatului eveniment ce va să vină în curând. Obiceiul colindelor vine din vremuri străvechi.
Pregătirile de Crăciun sunt pentru Marele Praznic
În cutuma bisericească, marea sărbătoare a Nașterii Domnului este cunoscută drept Marele Praznic. Este o zi de o importanță deosebită, pentru toți creștinii. Mersul cu Steaua, Vifleimul, colindele sunt obiceiuri păstrate din străbuni, caracteristice Crăciunului, în întreaga lume. Deși considerate cântece tradiționale românești, doar o parte a colindelor ne aparțin în totalitate.
Și asta pentru că ritualul colindatului vine din epoca precreștină, când romanii celebrau „calendele”, sărbătorile păgâne dedicate venirii Anului Nou, Nașterii Soarelui. Erau șase zile în care colindătorii mergeau din casă-n casă, pentru a da vestea cea mare. Pe la noi, însă, s-a păstrat tradiția ca, odată cu Lăsata Secului la Postul Crăciunului, să înceapă și sezonul șezătorilor.
Întâlnirile menite să aducă spor la treburi erau și distractive. Iar acestea deveneau un bun prilej pentru a repeta colindele și urăturile. Dat fiind caracterul serios al perioadei de post, cântecele erau în cea mai mare parte religioase, urmând ca glumele și colindele vesele să fie păstrate pentru noaptea din Ajunul Crăciunului.