Anul 2016 a venit cu schimbări majore pe arena politică. După o perioadă de incertitudine şi interimat la Guvern, partidele proeuropene au reuşit să formeze o majoritate parlamentară, care să voteze un nou Cabinet de miniştri.

Surpriza a venit din partea Curţii Constituţionale când, în primăvara lui 2016, magistraţii au decis ca şeful statului să fie ales prin vot direct de către popor. Revenirea la practica de până în 2000 transformă anul 2016, peste noapte, în an electoral. Moldovenii au fost chemați la vot în toamnă. Până atunci, guvernarea a iniţiat reforme, a schimbat modalitatea de alegere a procurorului general, dar şi a guvernatorului BNM. Toate acestea s-au întâmplat în timp ce încrederea partenerilor în ţara noastre părerea să fi dispărut.

Anul 2016, din punct de vedere politic, a început cu o tentativă, care a eşuat, de a învesti Guvernul Sturza. Ședința Parlamentului în cadrul căruia candidatul desemnat pentru funcţia de premier urma să ceară vot de încredere nu a avut loc din lipsă de cvorum. În sală s-au prezentat doar 47 de deputați din necesarul minim de 51 de parlamentari.

A doua zi, partidele proeuropene au reluat negocierile. Democraţii promit că, până în data de 14 ianuarie, vom cunoaşte numele candidatului pentru funcţia de prim-ministru. Noul Guvern trebuie învestit până în data de 29 ianuarie, în caz contrar, Parlamentul va fi dizolvat şi vor fi organizate alegeri anticipate.

În data de 11 ianuarie, partidele creează majoritate parlamentară. Din ea fac parte 56 de deputaţi din diferite fracţiunii.

La două zile de la constituirea majorităţii parlamentare, preşedintele ţării, Nicolae Timofti, s-a opus deciziei noii coaliţii prin care Vlad Plahotniuc a fost propus candidat pentru funcţia de premier. Într-un comunicat de presă, şeful statului declară că prim-vicepreşedintele PDM nu ar întruni condiţiile de integritate.

Nicolae Timofti şi-a anunţat decizia după consultările purtate cu liderii Partidului Democrat şi cei ai Partidului Liberal. În aceeași seară, preşedintele Timofti îl propune pe secretarul general al Președinției, Ion Păduraru.

Majoritatea parlamentară îl înaintează, la funcţia de premier, pe Pavel Filip. Înainte de anunţul şefului statului privind desemnarea lui Filip, Ion Păduraru a renunţat la calitatea de candidat pentru şefia Guvernului. Nicolae Timofti anunţă ca Pavel Filip este noul prim-ministru desemnat.

Premierul desemnat, Pavel Filip, anunţă că va începe consultările cu fracțiunile parlamentare. Până atunci, își va forma echipa și va elabora programul de activitate al noului Guvern.

Componența noului Cabinet de miniştri a primit votul de încredere al deputaţilor. Guvernul Filip au primit 57 de voturi.

Programul de guvernare al noului Cabinet de miniștri a fost structurat în 18 capitole. Executivul şi-a propus ca, pe termen mediu, să dezvolte economia şi să creeze locuri de muncă bine plătite. Combaterea corupţiei, prestarea serviciilor publice accesibile populaţiei, dar şi asigurarea protecţiei sociale sunt alte priorităţi care au fost incluse în programul de guvernare.

Pentru a realiza aceste scopuri, Guvernul anunţă că vor fi puse în aplicare mai multe politici în diferite domenii. În vederea combaterii migraţiei forţei de muncă, autorităţile îşi propun să consolideze cadrul legislativ, dar şi să implementeze un program complex de reintegrare a persoanelor revenite de peste hotare. Strategia mai prevede majorarea treptată a salariului minim pe ţară. Şi tinerii rămân în atenţia autorităţilor.

Viitorul Guvern îşi propune să crească numărul de beneficiari ai programelor de stagii profesionale, să susțină deschiderea afacerilor, inclusiv prin facilități fiscale.

Pentru a spori protecţia socială a pensionarilor, noul Guvern îşi propune să eficientizeze calcularea şi indexarea pensiilor. Vor fi revizuite şi politicile de stabilire a prețurilor medicamentelor şi va fi extinsă lista preparatelor compensate.

În ziua când Guvernul a fost ales şi, ulterior, învestit, mai mulţi protestatari au manifestat împotriva deciziei Parlamentului. Demonstranții violenţi au forţat uşa din spatele clădirii Legislativului. Mulţi dintre ei i-au luat la pumni pe poliţişti şi i-au deposedat de scuturi şi căşti.

Guvernul şi-a început activitatea imediat după învestire şi a venit cu propuneri de reformare a mai multor domenii. Însă prioritatea rămâne integrarea europeană.

Zi istorică pentru Republica Moldova a devenit data de 1 iulie 2016. Din aceasta zi, ţara noastră este asociată la Uniunea Europeană. Atunci a intrat în vigoare cel mai important document semnat între Chişinău şi Bruxelles. Cu acest prilej, deputații și miniștrii s-au întrunit într-o ședință comună. Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, şi premierul Pavel Filip au spus că vor face mai puţină politică şi vor munci mai mult.

Premierul Pavel Filip a transmis un mesaj partidelor din opoziţie, dar şi celor care speră că Moldova va renunţa la parcursul european.

În cadrul şedinţei, miniştrii şi deputaţii au discutat despre foaia de parcurs privind acţiunile prioritare pentru implementarea Acordului de Asociere cu UE, care până în prezent au fost realizate aproape în totalitate. Legislatorii şi membrii Cabinetului de miniştri au vorbit şi despre restanţele care urmează să fie lichidate până la sfârşitul sesiunii parlamentare. Printre proiectele prioritare se numără pachetul de legi privind reglementarea sistemului financiar-bancar, dar şi alte documente care prevăd modificări în domeniul securităţii naţionale, în economie şi în cultură.

Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, era convinsă că Acordul de Asociere va institui stabilitate economică în Moldova. Iar Comisarul european pentru Extindere, Johannes Hahn, declara că implementarea provizorie a documentului a adus rezultate vizibile, precum creșterea exporturilor moldovenești în UE.

Bruxellesul și-a confirmat rolul de principalul partener economic al țării noastre. Din 2014, când documentul a intrat parţial în vigoare, cota exporturilor în ţările blocului comunitar a crescut de la 52 la sută până la aproape 65 de procente la sfârşitul anului 2015.

Negocierile privind semnarea noului Acord cu Fondul Monetar Internațional au început imediat după ce a fost instalat Guvernul în frunte cu premierul Pavel Filip. Autoritățile de la Chișinău au avut mai multe întrevederi cu experții organizației care pe parcursul acestui an au venit în vizite de documentare în țara noastră.

După un an de astfel de întrevederi, în luna iulie, a fost discutat stadiul de implementare a reformei în sectorul financiar-bancar. În acest context, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, şi şefa misiunii FMI, Ivanna Vladkova-Hollar, au remarcat importanța stabilirii, împreună cu reprezentanţii BNM, a unor acțiuni ce urmează să fie întreprinse până la sfârşitul sesiunii parlamentare actuale.

La sfârșitul lunii septembrie, parlamentarii s-au convocat într-o şedinţă specială. În cadrul acesteia, premierul Pavel Filip a prezentat raportul privind asumarea răspunderii Guvernului în faţa Legislativului pentru șapte proiecte de lege, convenite cu Fondul Monetar Internațional pentru a debloca finanțările externe. Este vorba despre legi menite să facă regulă în sectorul bancar, dar și privind modificarea bugetului de stat.

Ca urmare a acțiunilor întreprinse, în data de 7 noiembrie, Fondul Monetar Internațional a aprobat un nou program pentru ţara noastră. Acordul prevede o finanţare de aproximativ 180 de milioane de dolari, pentru o perioadă de trei ani. Până la sfârşitul acestui an, urmează să fie acordate alte aproximativ 17 milioane de dolari din prima tranşă a creditului FMI.

Autorităţile de la Chişinău au declarat că acordul deblochează finanţările externe pentru Moldova.

Cu trei zile mai târziu, în data de 10 noiembrie, acordul a fost publicat. Documentul prevede condițiile în care Executivul va putea accesa banii. Printre cele mai importante se numără consolidarea sectorului financiar-bancar, eficientizarea activității Inspectoratului Fiscal, dar și reducerea cheltuielilor bugetare.

La recomandarea experţilor Fondului Monetar Internaţional, BNM urmează să întreprindă mai mute acţiuni de stimulare a creşterii economice, inclusiv prin extinderea pieţei creditare, dar şi prin îmbunătăţirea legislaţiei financiar-bancare. Ca urmare, managerii băncilor comerciale, dar şi acționarii acestora, care admit nereguli în activitatea instituţiilor financiare vor fi sancţionaţi dur. Pentru a nu mai permite destabilizarea pieţei, Banca Naţională propune majorarea de zece ori a penalităților.

O altă reformă anunţată de autorităţi presupune majorarea vârstei de pensionare, reducerea cheltuielilor guvernamentale şi bugetare, dar şi micşorarea numărului funcţionarilor publici. Planurile Guvernului mai vizează majorarea accizelor pentru carburanţi şi produse din tutun, dar şi sporirea protecţiei sociale.

În 12 februarie, Parlamentul a anunțat un nou concurs, după ce precedenta competiție pentru selectarea şefului Băncii Centrale a eşuat. Atunci comisia specială nu a reușit să aleagă niciun candidat dintre cei opt înscrişi în concurs. Dorin Drăguţanu şi-a prezentat demisia în 2015, împreună cu întreaga conducere a Băncii Naționale. Drăguţanu a declarat atunci că renunţă la funcţie din cauza presiunilor unor politicieni.

În total, nouă persoane au depus dosarele. Dintre ei a fost ales Sergiu Cioclea. El are 42 de ani. 17 ani a activat în sectorul financiar-bancar și este nepotul regretatului poet Eugen Cioclea. Pe lângă studiile obţinute în ţară, Cioclea a absolvit universitatea Pantheon-Assas din Paris. Printre cei care l-au recomandat pe Cioclea pentru funcţia de guvernator se numără personalităţi importante din sistemul financiar-bancar internaţional, inclusiv fostul şef al FMI, dar şi fostul președinte al Băncii Europene pentru Reconstrucție şi Dezvoltare.

Ulterior, Sergiu Cioclea s-a prezentat la comisia juridică a Parlamentului. Atunci el a declarat că îşi doreşte ca să-şi formeze singur echipa şi va propune o listă proprie de candidaturi. De asemenea, el a declarat că securitatea sistemului bancar va fi una dintre prioritățile lui.

Sergiu Cioclea a intrat în funcție în data de 11 aprilie. "Promit și lacrimi, și sânge, și sudoare". Asta a fost declarația lui în timp ce a fost prezentat colegilor de la BNM de preşedintele Parlamentului, Andrian Candu. La învestirea în funcție a noului guvernator a fost prezent și Dorin Drăguțanu, care a condus Banca Naţională timp de șapte ani.

Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a menţionat că noul şef al Băncii Naţionale vine într-o perioadă dificilă şi plină de provocări. Fostul guvernator al BNM, Dorin Drăguţanu, i-a dorit succesorului său răbdare şi tărie de caracter.

Sergiu Cioclea a fost numit în funcţia de guvernator al Băncii Centrale cu voturile a 61 de deputaţi. Mandatul său va dura șapte ani.

Surpriza anului 2016 pe arena politică a venit în luna martie de la Curtea Constituțională. Magistrații au decis revenirea la practica prevăzută în Legea Supremă până în 2000. Astfel, după o pauză de peste două decenii, poporul a primit dreptul de a-și alege șeful statului prin vot direct. În urma recomandărilor făcute de Curte, Parlamentul a modificat întreaga legislație ce ține de organizarea alegerilor, iar scrutinul a fost stabilit pentru 30 octombrie.

Pentru fotoliul de președinte s-au bătut nouă candidaţi. Este vorba despre liderul PL, Mihai Ghimpu, președintele PPEM, Iurie Leancă, liderul PAS, Maia Sandu, socialistul Igor Dodon. La cea mai înaltă funcție din stat au aspirat și jurnalistul Dumitru Ciubaşenco, din partea formațiunii "Partidului Nostru", președintele partidului "Dreapta", Ana Guțu și candidații independenți Silvia Radu, Maia Laguta și Valeriu Ghileţchi. Pe ultima sută de metri, din cursă s-au retras președintele fracțiunii PDM, Marian Lupu, și președintele Partidului Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase. Iar candidatul din partea Mișcării "Ravnopravie", Inna Popenco, a fost exclusă pentru utilizarea surselor financiare nedeclarate și corupere de alegători.

Deoarece niciunul dintre candidați nu a acumulat 50 la sută din voturile alegătorilor, a fost organizat turul doi de scrutin în data de 13 noiembrie. Lupta s-a dat între Igor Dodon și Maia Sandu, care au obținut cele mai multe voturi. Igor Dodon s-a văzut președintele țării înainte ca CEC să anunțe rezultatele finale.

Și Maia Sandu le-a mulţumit oamenilor care au ieşit la vot, dar i-a criticat pe reprezentanţii CEC pentru problemele apărute la secțiile de votare din străinătate.

După o lună, Curtea Constituțională a validat mandatul președintelui ales.