25 de ani de amintiri care dor. Războiul de pe Nistru a început acum un sfert de secol la secţia de poliţie din Dubăsari, atacată de un detaşament de cazaci, care au luat 32 de poliţişti prizonieri. Locuitorii satelor din apropiere au luat armele în mâini şi au sărit în ajutorul lor. Pe mulţi, apărarea suveranităţii i-a costat viaţa.

Mai multe evenimente dedicate comemorăii celor căzuţi în timpul războiului de pe Nistru vor avea loc astăzi în întreaga țară. În Capitală, la Mănăstirea Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron, va fi o slujbă de pomenire. 

Veteranii conflictului armat din 1992, rudele victimelor, precum şi reprezentanţii guvernării vor depune flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Capitală. Ulterior, va fi organizat un marș până la monumentul Maica Îndurerată de la Complexul memorial Eternitate. Un miting de comemorare va avea loc și în satul Cocieri, raionul Dubăsari, unde în 1992 s-au dus cele mai sângeroase lupte.

Veche de 25 de ani, problema transnistreană nu a fost soluţionată nici până astăzi. Trecerea la alfabetul latin şi refuzul autorităţilor de la Chişinău de a oficializa limba rusă au fost câteva dintre premisele conflictului transnistrean.

În septembrie 1990, Tiraspolul a proclamat independenţa regiunii, iar doi ani mai târziu a început războiul. Efective ale gărzii transnistrene şi unităţi de cazaci au atacat postul de poliţie din Dubăsari. Pentru că în acea perioadă Moldova nu avea armată, autorităţile de la Chişinău au ripostat cu trupe de poliţişti. De cealaltă parte, au luptat cazaci, voluntari ruşi şi ucraineni.

Cel mai important rol în război l-a jucat Armata a 14-a rusă, cu un efectiv de peste şase mii de militari. Ofiţeri ruşi au fost implicaţi nemijlocit în lupte. Mai mult, combatanţii transnistreni au folosit armament de la depozitele ruseşti. Lupte s-au dat în localităţile Dubăsari, Corjova, Coşniţa, Cocieri, Roghi, Tighina şi Varniţa. Potrivit datelor Ministerului Apărării, în timpul conflictului au murit 286 de oameni, iar alţi 284 au rămas invalizi.

În data de 21 iulie 1992, preşedintele Federaţiei Ruse, Boris Elţin, şi cel al Moldovei, Mircea Snegur, au semnat la Moscova acordul de încetare a focului. Documentul prevedea crearea a trei zone de securitate şi prezenţa unor forţe mixte de menţinere a păcii, care au fost redenumite, ulterior, în Grupul Operativ al Trupelor Ruseşti. Trupele Armatei a 14-a sunt prezente în stânga Nistrului până în prezent.