Reţinerea procurorului general adjunct al Moldovei, Iurie Garaba, pe aeroportul din Moscova a ajuns în atenţia presei internaţionale. Agenţia Reuters relatează cum a început scandalul cu implicarea funcţionarului moldovean, dar şi cum răspund autorităţile de la Kremlin la acuzaţiile de intimidare care li se aduc. 

"Acum două luni, procurorul general adjunct a Republicii Moldova, Iurie Garaba, a plecat la Moscova fiind invitat să participe la o funcție oficială pentru Ziua Procuraturii Generale Ruse. Vizita nu a decurs conform planului.
Garaba a fost oprit de polițiștii de frontieră la aeroportul din Moscova şi apoi supus interogatoriului. El a declarat că un polițist de frontieră i-a răsfoit pașaportul timp de 15-20 de minute, în timp ce altul îl întreba ce făcea el în Rusia - în ciuda invitației sale oficiale și un document care îl numea șef al delegației moldovenești.

"Mi-au pus întrebări care nu au avut nicio legătură cu verificarea actelor de călătorie. De exemplu," Cum se pronunță prenumele meu? " sau "Cum să-l scrie corect?”, a declarat Garaba pentru Reuters într-o intervenţie telefonică.

Jurnaliştii de la Reuters nu a reușit să confirme în mod independent, versiunea lui Garaba privind evenimentele. Dar, potrivit unor oficiali moldoveni, incidentul face parte dintr-o campanie a serviciului de securitate al Rusiei de a intimida oficialii din fosta ţară în timpul călătoriilor către sau prin Rusia.

Reuters scrie că patru oficiali moldoveni, inclusiv procurorul general Eduard Harujen, şeful lui Iurie Garaba, a declarat că scopul principal al acestor acţiuni este de a nimici o probă dintr-o operațiune de spălare a banilor condusă de Rusia, care a transferat 22,3 de miliarde de dolari prin intermediul sistemului financiar moldovean între anii 2011-2014.

Prin această schemă, companii fictive rusești solicitau credite fictive de la companii off-shore care aveau sediul în Marea Britanie. Tranzacțiile erau asigurate de către cetățeni moldoveni, o acţiune care permitea judecătorilor moldoveni, implicaţi în schemă, de a ordona să fie plătite împrumuturile false, asigurând astfel transferul de bani din Rusia, conform procurorilor moldoveni care au fost investigat problema.

Moldova este cea mai săracă țară din Europa, se învecinează cu România membră a Uniunii Europene, cu care are legături lingvistice și culturale, însă rămâne dependentă de aprovizionarea cu energie din Rusia, mai scrie Reuters.

Ca și Ucraina și Georgia, acţiunile întreprinse de autorităţile de la Chișinău pentru a crea legături mai strânse cu UE au fost puternic contestate de Moscova. Moldova a semnat un acord politic și comercial cu UE în 2014, fapt care a făcut ca  Rusia să aplice o interdicție de import asupra produselor moldovenești.

Oficialii moldoveni au declarat pentru Reuters că Serviciul de informații din Moldova a avut informaţii detaliate despre persoanele din serviciul de securitate FSB din Rusia, care se presupune că ar fi condus schema împreună cu raiderul nr.1 Veaceslav Platon. Potrivit Reuters, soţia acestuia a declarat că Platon neagă orice implicare. 

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne de la Moscova, aa răspuns la întrebările adresate de Reuters în scris şi a declarat că ministerul nu poate oferi un comentariu cu privire la plângerile de hărțuire ale Republicii Moldova, deoarece dosarul lui Garaba și al celorlalți descriși în acest articol nu face parte din domeniul său de competență.

Reuters a solicitat comentarii cu privire la acuzaţiile de hărțuire şi Serviciului Federal de Securitate (FSB) și biroului Procurorului General, însă nu a primit nici un răspuns. Ministerul rus de Externe a declarat într-un briefing de presă saptămâna trecută că a studiat plângerea făcută de autoritățile moldovenești cu privire la felul în care au fost tratați oficialii lor.

Preşedinte pro-Moscova

Reuters mai scrie că scandalul vine într-un moment în care președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, abia așteaptă să scoată țara de orbita Uniunii Europene și s-o orienteze din nou spre Moscova, în ciuda unui guvern pro-european.

După luni întregi de așteptare ca Rusia să își schimbe comportamentul sau ca să intervină Dodon, guvernul moldovean a făcut publice plângerile sale joia trecută și a anunțat că oficialii nu vor călători în Rusia până când problema nu va fi rezolvată.

În declaraţia de presă din 9 martie se spune: "Tot acest abuz, hărţuirile oficialilor moldoveni la intrarea în Federația Rusă și monitorizarea lor internațională, a sporit odată ce ancheta (Ladromatul) a progresat".

Oficialii moldoveni au declarat că nu cred că abuzurile sunt orchestrate de Kremlin, ci mai degrabă de către oameni din Ministerul de Interne și FSB. În Rusia, FSB supraveghează serviciul polițiștilor de frontieră. Autorităţile moldoveneşti cred că oficialii FSB au folosit o parte din bani spălați spre alte interese ale statului rus.

Guvernul nu a menţionat numărul exact de cazuri sau când au început abuzurile, dar au estimat că circa 25 de oficiali au fost intimidaţi doar în ultimele câteva luni, iar un ofițer al Ministerului de Interne a fost reţinut și interogat de 35 de ori.

"Avem zeci de astfel de cazuri", a declarat ministrul de Interne, Alexandru Jizdan pentru Reuters.

Un alt oficial al Ministerului de Interne a declarat că a fost oprit de trei ori pe aeroportul din Moscova, iar cea mai recentă reţinere a avut loc în luna ianuarie. A treia oară, acesta a declarat că i-a spus în glumă polițistului rus că poate să găsească singur camera de interogare .

Laundromatul rusesc

Plângerile de intimidate vin după ce procurorii moldoveni au deschis dosare penale pe numele a 14 judecători și 10 directori de bănci, înalți oficiali ai băncii centrale și patru executorii judecătorești în cadrul anchetei de spălare a banilor.

Şi autorităţile de drept din Rusia spun că au investigat schema Moldovei timp de mai mulți ani. Unii avocați care lucrează în sistemul rus de justiție penală spun că este un lucru obișnuit ca oamenii legii din Rusia să investigheze o crimă şi, în acelaşi timp, alţii să se opună acestui efort, deoarece au interese concurente.

Reuters scrie că autorităţile din Moldova au declarat că, în ultimii şase ani, au trimis Rusiei solicitări de ajutor în investigarea schemei numită Laundromatul rusesc", schemă prin care se presupune că au fost spălaţi bani de la peste 100 de companii și 21 de instituții financiare din Rusia.

Ministerul de Interne rus a declarat în răspunsul său că nu poate oferi comentariicu privire la cazul de spălare a banilor, deoarece ancheta este în desfăşurare în Rusia.

Săptămâna trecută prim-ministru moldovean și președintele Parlamentului Moldovei au avut o întrevedere cu ambasadorul rus la Chișinău în care au transmis o de plângere la Moscova cu privire la modul în care oficialii moldoveni au fost tratați.

În notă era menționat faptul că autoritățile ruse au ignorat, în mod repetat, solicitările de ajutor ale Moldovei în investigaţia de a identifica originile banilor spălați și informațiile pentru a stabili cum a fost creat acest sistem şi cine este implicat.

"Noi o analizăm, încercăm să înțelegem care problemele părții moldovenești cu noi, și suntem pregătiți pentru o cooperare pentru a rezolva aceste neînţelegeri", a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe Maria Zaharova, în cadrul unui briegind de presă în care a vorbit despre nota Moldovei trimisă Rusiei.