Aproximativ două treimi dintre îmbolnăvirile de cancer sunt provocate de ghinion. Sau, cum le place oamenilor de ştiinţă să spună într-un studiu publicat joi, în SUA, de mutaţii întâmplătoare suferite la nivelul ADN-ului celular atunci când celulele se reproduc, conform Reuters, citat de antena3.ro.

Concluzia acestui studiu explică de ce persoane sănătoase, care duc vieţi sănătoase şi fac totul pentru a evita afecţiunile oncologice, ajung totuşi să se îmbolnăvească. 

"Astfel de cancere se produc indiferent de cât de perfect este mediul", a explicat Dr. Bert Vogelstein, genetician specializat în oncologie de la Universitatea John Hopkins din Baltimore, coordonatorul studiului publicat de prestigioasa revistă Science. 

Studiul este bazat pe secvenţieri genetice şi analize oncologice desfăşurate în 69 de ţări din diferite părţi ale lumii şi urmează unui alt studiu controversat publicat de oameni de ştiinţă de la aceeaşi universitate în 2015, în revista Science, care însă examina doar cazurile din SUA. 

Noul studiu, realizat de Dr. Vogelstein alături de matematicianul Cristian Tomasetti, susţine că mutaţiile întâmplătoare suferite de ADN sunt răspunzătoare de cea mai mare parte a cazurilor de îmbolnăviri oncologice.

Această concluzie a provocat o reacţie dură din partea experţilor în cancer care sunt de părere că majoritatea cancerelor sunt provocate de un stil de viaţă nesănătos şi de factori de mediu (expunere la poluare, stres, fumat etc) la care se adaugă şi moştenirea unor probleme de ordin genetic. 

"Deşi majoritatea oamenilor au aflat despre cauzele ereditare şi de mediu ale cancerelor, aşa cum este fumatul, puţini sunt conştienţi de greşelile aleatoare care se pot produce ori de câte ori o celulă normală se divide şi îşi copiază informaţia ADN în două noi celule", conform lui Tomasetti. 

Astfel de "greşeli" sunt "o cauză principală a mutaţiilor canceroase care, istoric vorbind, au fost subevaluate din punct de vedere ştiinţific", a adăugat el. 

Noul studiu a oferit şi o estimare a proporţiei de afecţiuni oncologice ce sunt provocate de astfel de greşeli întâmplătoare. Pentru a ajunge aici cercetătorii au dezvoltat un model matematic folosind date obţinute în urma secvenţierii informaţiei ADN, de la The Cancer Genome Atlas şi date despre îmbolnăviri de la Cancer Research UK.

Ei au căutat în special mutaţiile care duc la creşteri celulare aberante în 32 de tipuri diferite de cancer. 

Deşi au existat variaţii în funcţie de tipul de afecţiune oncologică, per total, cercetătorii au estimat că 66% din mutaţiile produse în aceste cazuri au rezultat din erori de copiere celulară, 29% au fost cauzate de stilul de viaţă şi de factori de mediu, iar 5% de bagajul genetic moştenit. 

Deşi majoritatea acestor mutaţii nu pot fi prevenite, cercetătorii au subliniat că diagnosticarea cât mai rapidă, în fazele incipiente ale bolii, poate preveni numeroase decese de cancer, indiferent de cauza care a dus la declanşarea bolii.