Audieri publice pentru Votul Uninominal. Iurie Ciocan, despre votul electronic și votul prin poștă
A doua rundă de audieri publice pe marginea proiectului privind introducerea votului uninominal are loc astăzi la Parlament.
Campania de colectare a semnăturilor în susținerea inițiativei de introducere a votului uninominal a demarat la începutul lunii martie. Până acum o săptămână, au fost colectate peste 530.000 de semnături de la cetățenii care susțin introducerea votului uninominal.
Despre alegătorii din diasporă, votul electronic dar și votul prin poștă, a vorbit Iurie Ciocan.
"Voi deschide o mică paranteză, votul prin poșta clasică cu plicul presupune o procedură între 90 și 120 de zile cu înregistrarea candidaților în această perioadă, fixarea candidaților cu cel puțin numărul lor de candodați și ordinea în buletin pentru a tipări buletinile cu cel puțin 2 zile înaintea alegerilor. Aici putem dezvolta mult și lung. Și ca să reușească să plece plicurile și să vină în modul stabilit de lege.
Noi nu am luat în considerare acest instrument pentru că odată cel puțin m-am prezentat în comisia juridică în legislatura precedentă și unul din membrii Parlamentului atunci a făcut ochi așa puțini mai ascuțiți în direcția mea și m-a întrebat ia spune te rog cine este directorul la Poșta Moldovei?, și aici dezbaterile sau terminat.
Deci urmează politicienii să decidă ce dau cale în baza careia noi vom dezvolta sistemul dacă va fi nevoie. Astăzi noi avem o lege despre care a vorbit doamna președinte, de implementare a sistemelor informaționale. Revin la partea tehnică, oportunitatea desigur că aparține politicienilor în cadrul mandatului dat de alegători. Noi ca și organ electoral trebuie să avem criterii clare, câte circumscripții facem în afara țării, câte birouri facem în afara țării, câte circumscripții facem pentru o unitate teritorial adiministativă ori alta, facem pentru Transnistria.
Facem și pentru alte situații, trebuie toate de prevăzut întrun fel ori altul. Trebuie să minimalizăm riscul expunerii politice a comisiei electorale centrale, cu cât mai clar și mai accesibil va fi scris în lege cu atât mai ușor ne va fi noua de implimentat pe de o parte dar pe de o alta parte practica altor țări arată că organele electorale vin doar cu partea metodologică dar decizia politică și-o asumă Parlamentul în baza proiectului elaborat de către comisia electrorală centrală.
Trebuie să ținem în considerație acest lucru poate da poate nu iarăși depinde de voința politică. S-a vorbit despre 6 luni pentru constituirea circumscripțiilor și 90 de zile ca termen de stabilitate înainte de ziua alegerilor, cred că e puțin 90 de zile din punctul meu de vedere ar putea fi extins acest termen până la jumătate de an dacă nu un. Chiar pornind de la recomandările comisiei de la Veneția vizavi de stabilitatea materiei electorale și previzibilitatea. 6 luni ar putea fi un termen optimal când circumscriipțiile se fixează și nu se mai mută, locallități, oameni. Ar fi bine să accepte asumarea acestei răspunderi cu circumscripțiile pentru că o hotărire a comisiei lectorale centrale este supusă unei multiple căi de atac și putem să ne trezim cu letigii care pot dura un an, o perioadă anumită de timp, Instanța de nivelul unu, Curtea de apel, Curtea Supremă, judecări, rejudecări, durata letigiilor ect.
Pe când o lege are o procedură de atac clar stabilită în lege prin intermediul Curții Instuționale, amputea obine mai multă stabilitate. Ce ține de practica internațională, ce ține de votarea peste hotare trebuie luată chiar aproape informația dată pentru că ea corespunde practicii internaționale și practicii internaționale și practicii curții de la Veneția practic în mai multe țări cu diaspora extinsă în afara țării au reguli de a nu organiza votare în afara țării ca principiu nu votează și nu se admite influențarea puterii politice din afara țării asemenea practică tot există, place sau nu place ea există, trebuie să o avem învedere, pe de o altă parte există și alte practici în momentul în care statu decide printr-o lege și zice: Noi vrem să oferim dreputul posibilității de a vota înafara țării pentru diaspora atunci fie că se merge pe o proporție pornind de la numărul cetățenilor fie că se stabilește o cotă.
Deci aceste principii ar trebui cumva văzute, fie ca va fi distribuită această competență CEC-ului ce nu este de dorit dar în baza unor anumite criterii fie că va fi asumată de Parlament, și una și alta ar corespunde normelor stabilite de comisia de la Veneția. Ce ține de votul electronic, avem în planul nostru strategic fixat un pilot, principalele nuanțe sunt legate de comisia identificarea cetățeanului la distanță și în planul nostru se prevede pilotarea acestui sistem cu un număr limitat de oameni ar fi mai bine numit simularea unor alegeri că ele nu vor duce după sine rezulatate juridice dar cețățeni care vor fi înzestrați în prealabil cu natură electronică oferită de către stat pentru ai putea identifica și sigur că noi vom căuta oameni din diferite colțuri ale lumii inclusiv și din interiorul Republicii Molodva pentru a vedea funcționalitatea acestui sistem. După 2018 sper că credibilitatea acestui sistem să crească și să poate benificia cetățenii de acest instrument", a declarat Iurie Ciocan.
PUBLIKA.MD aminteşte că, săptămâna trecută, în cadrul primei runde de audieri publice, la discuții au participat peste o sută de persoane, printre care membri ai Comisiei Electorale Centrale, ai Ministerului Justiției şi Curții Constituționale, dar şi reprezentanți ai societății civile, asociații etnice, partide extraparlamentare și primari.