Legătura dintre dietă şi cancer. Întrebări frecvente. Ce rol joacă sarea, zahărul şi cafeaua
Numeroase studii au analizat impactul unor alimente şi al stilului de viaţă asupra riscului apariţiei diverselor boli grave. Site-ul cancer. org a întocmit un top al celor mai comune întrebări legate de dietă şi diversele tipuri de cancer.
Alcoolul.
Creşte acesta riscul de cancer? Experţii spun categoric da, riscul fiind prezent în cancerul gurii, al larigelui, cancerul de esofag, de ficat, de sân, de colon şi rect. Persoanele care obişnuiesc să bea alcool ar trebui să reducă la 2 pahare pe zi acest consum – în cazul bărbaţilor - şi la un singur pahar, în cazul femeilor. Combinaţia alcoolului cu ţigările creşte exponenţial un astfel de risc. Consumul regulat de alcool – chiar şi de câteva ori pe săptămână – este legat de un risc crescut de cancer de sân la femei, potrivit aceleiaşi surse, astfel că recomandarea pentru femeile care au o probabilitate mai crescută de a dezvolta această patologie este aceea de a renunţa total la consumul de alcool.
Beneficiile vinului.
Pentru anumite categorii de persoane – bărbaţi peste vârsta de 50 de ani şi femei peste 60 de ani – beneficiile consumului moderat de vin asupra sistemului cardiovascular depăşesc riscul de a face cancer.
Antioxidanţi.
Ce sunt aceştia şi ce legătură au cu cancerul? Corpul foloseşte anumiţi compuşi chimici pe care îi are sau proveniţi din alimente - numiţi antioxidanţi - pentru a proteja ţesuturile şi celulele de distrugerile rezultate din oxidare, rezultat firesc al metabolismului. Pentru că această distrugere este legată de creşterea riscului de cancer, anumiţi oxidanţi sunt consideraţi ca având efect protector, respectiv vitamina C, vitamina E, carotenoizi – vitamina A şi beta-caroten – precum şi fitochimicale – substanţe chimice provenite din plante. Studiile făcute până acum par să sugereze că persoanele care consumă mai multe legume şi fructe – surse bogate de antioxidanţi – au o protecţie mai mare în faţa riscului de a dezvolta anumite tipuri de cancer. Dar aceasta nu înseamnă în mod necesar că antioxidanţi sunt responsabili de acest beneficiu, atâta vreme cât respectivele alimente conţin totodată şi alte tipuri de substanţe. Unele studii făcute pe antioxidanţii proveniţi din suplimentele alimentare nu au arătat că aceştia pot reduce din risc. De fapt, parte din cercetări au ajuns la concluzia că riscul creşte proporţional cu cantitatea de suplimente alimentare. Pentru a diminua probabilitatea de a face cancer recomandarea este aceea de ne lua antioxidanţii din alimente proaspete şi nu din suplimente alimentare.
Calciu.
Este acesta legat de cancer? Unele studii par să sugereze că alimentele bogate în calciu pot fi utile în prevenţia cancerului colorectal, iar suplimentele alimentare contribuie – în mică măsură însă - la recurenţa polipilor din intestinul gros. Dar o cantitate mare de calciu introdusă suplimentar în organism este legată totodată de creşterea riscului de cancer de prostată.
Cafeaua.
Poate consumul de facea să crească riscul de cancer? Nu, susţin experţii. O posibilă legătură între cafea şi cancerul de pancreas studiată intens în trecut pare să nu aibă nicio confirmare în studiile recente. În acest moment, nu sunt dovezi concludente potrivit cărora cafea ar creşte riscul de cancer.
Peştele.
Poate oferi protecţie în faţa cancerului? Peştele este bogat în acizi graşi omega-3. Studiile făcute pe animale a arătat că aceşti acizi graşi pot încetini formarea sau dezvoltarea tumorilor canceroase, dar este neclar dacă poate afceta riscul de cancer în cazul oamenilor. Consumând peşte bogat în omega-3 se poate reduce riscul de boli cardiace, dar anumite tipuri de peşte – ton, rechin, peşte-spadă – pot conţine niveluri mari de mercur, bifenoli, dioxină şi alte toxine. Unele studii au arătat că peştii de crescătorie au o concentraţie mai mare de aceste substanţe. Femeile însărcinate sau cele care se pregătesc să rămână gravide, cele care alăptează, precum şi copiii mici ar trebui să ocolească aceste speciii de peşte sau să limiteze drastic aportul. Totodată, sortimentele de peşte ar trebui alternate pentru a reduce riscul de a fi expuşi aceloraşi toxine.
Usturoiul.
Cunoscut pentru beneficiile sale pentru sănătate, se pare că usturoiul poate diminua riscul în cancerul colorectal, potrivit unor studii. Împreună cu ceapa şi alte legume din aceiaşi familie sunt recomandate pentru efectele benefice asupra sănătăţii.
Uleiul de măsline.
Consumul de ulei de măsline este legat de reducerea riscului de boi de inimă, dar nu şi de riscul de cancer. Pe de altă parte, uleiul de măsline este o alternativă mai sănătoasă la unt şi margarină, o sursă bogată de calorii astfel că trebuie consumat cu atenţie. Pesticide şi ierbicide. Pot cauza ele cancer? Pot fi toxice atunci când utilizate impropriu în industrie şi agricultură. Vegetalele şi fructele conţin niveluri scăzute din aceste chimicale, iar dovezile ştiinţifice arată că beneficiile consumului de legume şi fructe depăşesc riscul de a face cancer ca urmare a introducerii în organism a acestor mici cantităţi de substanţe chimice. Alimentele ar trebui spălate înainte de a fi consumate nu doar pentru a reduce riscul la toxine, ci şi pentru a elimina eventualii germeni, scrie adevarul.ro.
Sarea.
Pot cantităţile crescute de sare să mărească riscul de cancer? Studiile arată că mezelurile şi carnea procesată, în general, conţine cantităţi mari de sare şi că acest nivel crescut poate duce la apariţia cancerului de stomac şi de esofag. Sunt slabe dovezi care să arate că sarea din mâncarea gătită sau adăugată pentru a da un plus de savoare afectează sănătatea. Dar este cunoscut faptul că sarea duce la creşterea tensiunii arteriale şi a riscului de boli de inimă, astfel că ghidurile de nutriţie americane din 2010 recomandă reducerea aportului de sare.
Zahăr. Zahărul creşete aportul caloric fără a exista dovezi potrivit cărora ar avea vreo substanţă nutritivă care să ducă la reducerea riscului de cancer. Însă zahărul duce la apariţia obezităţii, factor de risc în cancer. Zahărul alb nu se diferenţiază cu nimic de cel brun sau de miere. Limitând ingestia de prăjituri, bomboane, fursecuri şi cereale dulci, ca şi de băuturi dulci ajută la reducerea numărului de calorii.