Oboseala resimţită frecvent poate fi semnul unei afecţiuni.

Cauzele pentru care ne simţim obosiţi pot fi multiple: lipsa somnului, stresul, alimentaţia insuficientă, deshidratarea, lipsa unor minerale sau vitamine (precum Na, Mg, Fe, B12), boli endocrine (hipotiroidia), boli cardiace (insuficienţa cardiacă), perioada de convalescenţă după infecţii, boli pulmonare (fibroza pulmonară, BPOC), diabetul zaharat.

„Lipsa somnului, atât la vârste fragede cât şi la adulţi, poate induce fatigabilitatea (oboseala) precum şi alte manifestări, cum ar fi: scăderea puterii de concentrare şi a atenţiei, irascibilitatea. Se pare că un organism adult are nevoie de 6-7 ore de somn pe noapte, importantă fiind şi ora la care mergem la somn şi care ar trebui să fie înainte de miezul nopţii. Somnul din timpul zilei, pe o durată scurtă de timp (20-40 minute), poate "restarta" organismul, încărcându-l cu energie, însă nu înlocuieşte somnul de noapte”, spune medicul specialist Aniela Dabija pentru Gândul.

Stresul şi lipsa somnului pot crea un cerc vicios, care se soldează cu oboseală, tulburări de somn, tulburări ale apetitului (fie absenţa apetitului, fie senzaţie de foame excesivă).

„Diferite companii au încercat să ofere angajaţilor, în ideea de a reduce stresul de la birou, diverse activităţi recreative, dar şi reorganizarea spaţiilor de lucru ale angajaţilor (plasarea de acvarii cu animale marine, plante ornamentale, inclusiv exotice, muzică ambientală în surdină).

Alimentaţia insuficientă poate determina apariţia hipoglicemiei, în special nocturnă, care, în timp, induce oboseala diurnă. Stabilirea unui orar corect al meselor, porţionarea corectă a acestora şi asocierea corectă a principiilor alimentare, toate astea pot combate hipoglicemia în cele mai multe cazuri)”, mai spune specialistul.

Deshidratarea determină oboseala prin scăderea debitului cardiac şi implicit a perfuziei organelor vitale. „Astfel, în lipsa oxigenării corecte a ţesuturilor, apar tulburări de matabolism celular care, în cazurile în care oxigenarea insuficientă nu este corectată o perioadă mai lungă de timp, poate fi resimţită de organism ca stare de oboseală. Ingerarea a 30ml lichide/kgcorp şi renunţarea la fumat pot ameliora oboseala”, adaugă Dr. Dabija.

Lipsa unor oligoelemente precum Na, K, Fe, Mg poate explica starea de oboseală sau astenie musculară, deoarece aceste minerale participă la activitatea celulară, inclusiv a celulei musculare.

„În plus, lipsa fierului în organism, care apare prin diferite mecanisme (absorbţie deficitară, infecţii, neoplazii, boli ale măduvei osoase, pierderi cronice de sânge), determină anemia, care are ca primă manifestare astenia fizică. Unele medicamente, cum ar fi diureticele sau antidepresivele, pot avea ca efecte secundare această stare de oboseală, care poate merge, în cazurile grave, până la comă. Corecţia  nivelurilor sanguine ale acestor oligoelemente, prin administrarea produselor care conţin aceste minerale, precum şi prin revizuirea alimentaţiei, poate ameliora simptomatologia în cele mai multe cazuri. 

Bolile endocrinologice, ca de exemplu hipotiroidia, pot explica, în unele, cazuri, astenia fizică sau oboseala, hormonii tiroidieni fiind implicaţi în gestionarea de către organism a energiei. Identificarea şi corectarea nivelurilor hormonale prin administrarea de medicamente de substituţie hormonală, evitarea stresului, exerciţiile în aer liber şi alimentaţia pot ameliora aceste tulburări hormonale şi implicit manifestările pe care acestea le determină’’, mai spune medicul internist Dabija.

Insuficienţa cardiacă este o suferinţă a inimii, care poate să apară prin mecanisme diferite şi care are ca primă manifestare astenia fizică sau fatigabilitatea. Vizita la cardiolog, respectarea medicaţiei şi a măsurilor nemedicamentoase (dieta corectă, exerciţiile fizice uşoare) sunt măsuri importante de prevenţie a complicaţiilor bolii.

„În perioada de convalescenţă după multe boli (infecţioase, intervenţii chirurugicale), organismul poate resimţi senzaţia de slăbiciune care se datorează în parte regimului alimentar arid sau medicaţiei necesară vindecarii. Putem scurta acest interval de recuperare prin respectarea dietei şi a numărului de mese pe zi, precum şi prin scurte plimbări în aer liber.

Bolile pulmonare care afectează sistemul de oxigenare al organismului (oxigenarea sângelui avand loc în plămâni) pot induce oboseala. Renunţarea la fumat, acolo unde este cazul, şi tratarea corectă şi eficientă a afecţiunilor pulmonare pot reduce senzaţia de astenie fizică.

Diabetul zaharat, în special cel dezechilibrat, şi toate bolile cronice pot induce, de asemenea, oboseala. Menţinerea nivelului glicemiei la valori optime, tratarea corectă şi optimă a cauzelor care pot dezechilibra glicemia, exerciţiul fizic şi alimentaţia corectă sunt importante pentru pacientul diabetic, la care oboseala diurnă poate fi expresia unui dezechilibru”, afirmă medicul internist Aniela Dabija.