Peste o săptămână, în 11 iunie, locuitorii din Puerto Rico se vor pronunța prin referendum consultativ asupra posibilității de a deveni cetățeni în cel de-al 51-lea stat american. Când spui Puerto Rico te gândești la soare, plajă, poate o piña colada. Însă dincolo de clișee, acest arhipelag din Antilele Mari trece prin mari dificultăți economice, scrie Digi24.ro.

În prezent, statutul Puerto Rico este de acela de stat liber asociat cu Statele Unite. Are o suprafață de 8.870 de kilometri pătrați și o populație de 3,5 milioane de locuitori. Teritoriul este constituit dintr-o insulă principală, Puerto Rico (sau Porto Rico), și din mai multe insulițe, între care Culebra et Isla Mona. Capitala este la San Juan. Spaniola este limbă oficială, dar se vorbește și engleză. Moneda este dolarul american. Este țara din care provin cântăreții Ricky Martin și Daddy Yankee, actorii Joaquin Phoenix și Benicio del Toro.

Sunt destul de puține informații despre istoria acestui arhipelag al Antilelor înainte de a fi descoperit de Christophor Columb, la 19 noiembrie 1493. Șe știe că amerindienii Tainos practicau aici agricultura. Spaniolii au rămas pe insulă până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Apoi, arhipelagul a fost cedat Statelor Unite, la 10 decembrie 1898, la încheierea războiului cu Spania.

Portoricanii sunt cetățeni americani din 1917, iar din 1952 insula lor are statutul de stat liber asociat la Statele Unite. După referendumul din 11 iunie acest statut ar putea fi modificat.

Portoricanii nu sunt în orice caz în afara Statelor Unite, dar nici nu fac parte din Uniune. Insula are propria Constituție, este condusă de un guvern autonom, care administrează afacerile interne. Însă apărarea, politica externă și moneda aparțin Statelor Unite. Președintele entității este, prin urmare, Donald Trump.

Portoricanii au pașaport american și pot servi în armata americană. Însă nu plătesc impozite federale, ci numai pe cele locale. Nu sunt reprezentați în Congresul american și nu au dreptul să voteze la alegerile naționale. Pot, totuși, să participe la alegerile interne din partidele Republican și Democrat.

Un alt aspect ce poate părea straniu: Puerto Rico nu este reprezentat la ONU, dar are un comitet național olimpic.

În pofida acestor ciudățenii, portoricanii au dorit întotdeauna să-și păstreze statutul lor particular, de fiecare dată când au fost consultați prin referendum pe această temă, adică în 1967, 1993 și 1998.

Nu și în 2012. Atunci, pentru prima oară, o majoritate - de 54 la sută, destul de fragilă - s-a pronunțat contra statutului actual. Iar 61 la sută au votat chiar ca insula lor să devină al 51-lea stat american. Totuși, majoritatea nu a fost suficientă, iar voturile albe au fost numeroase. Referendumul era consultativ și, deci, a revenit Congresului american să ia decizia în privința acestei solicitări. Puerto Rico nu a devenit al 51-lea stat american.

De ce? Pentru că insula paradisiacă are enorme probleme economice. Este adesea numită "Grecia din Caraibe". În 2006, Congresul american nu a mai reînnoit o serie de avantaje fiscale de care beneficia insula. Sfârșitul acestei "portițe" fiscale pentru anumite industrii a dus la un important exod economic, la care s-a adăugat, în scurt timp, criza imobiliară. Insula nu a mai reușit să-și plătească funcționarii sau să-și întrețină infrastructura. Aproape jumătate din populația locală trăiește sub pragul de sărăcie.

În 2016, au fost modificate câteva dispoziții din statutul insulei, ceea ce a permis guvernatorului de Puerto Rico, Ricardo Rossello, să declare, la începutul lunii trecute, incapacitatea de plată a insulei. Procedura va permite statului să-și restructureze datoria de 70 de miliarde de dolari. Ricardo Rossello pledează pentru ca Puerto Rico să devină stat american. În timpul campaniei pentru a deveni guvernator, a spus că vrea să fie organizate alegeri pentru ca doi senatori și cinci deputați să reprezinte statul în Congresul de la Washington. Dacă ar deveni al 51-lea stat american, ar putea exista speranța unei relansări a creșterii economice pentru arhipelag.