(22:26) Noi vrem să normalizăm, înțelegem că e nevoie și trebuie să găsim soluții, oportunitatea a fost lansată, mai departe o să depindă doar ce o să prevaleze la Moscova. Noi avem viziunea noastră, suntem o guvernare pașnică, rațională, inteligentă și decizia de azi nu vine să înrăutățească, dar oferă noi posibilități pentru reluarea și îmbunătățirea lor.

(22:22) Cândva m-am referit la declarațiile tari făcute de Igor Dodon privind federalizarea Republicii Moldova. Pretind că îl cunosc destul de bine, din experiența din trecut și risc să spun că nu sunt ideile lui, el nu gândește așa. Și presupun că are pregătirea și capacitatea suficientă să înțeleagă cât de periculoasă este această teză despre federalizarea țării. 

(22:18) Chișinăul niciodată nu și-a propus ca tactictă și strategie, metoda armată de reglementare sau de rezolvare a problemei transnistrene. Mereu am fost orientați spre metode pașnice de negocieri...puțin eficiente până în prezent, cu părere de rău.

(22:14) Încă prin 2003 sau 2004, Academia de Știință a făcut un studiu de cercetare: ce s-ar întampla în cazul în care s-ar produce ceva, o catastrofă, o explozie la acel enorm depozit care conține armament încă de pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Armament este atât că poți să înarmezi nu două și nici nu trei, dar mai multe armate și într-adevăr este o zonă de mare pericol.

(22:00)  Cea mai importantă motivație pentru Federația Rusă care a facut-o sa meargă în susținerea acestor tendințe secesioniste în Donbas și în Lugansk, nu au fost interese economice sau altele de alt gen, au fost interese de securitate și apărare. Federația Rusă se uita la Ucraina mereu ca la o zonă de buffer, zonă-tampon dintre zona NATO și Federația Rusă. Important pentru Federația Rusă este să păstreze această zonă-tampon. Și în acel moment în care, de la Kiev s-au pornit mesaje foarte serioase că Ucraina este dispusă să adere la NATO, lucrul ăsta a servit ca un detonator pentru ca cel puțin o parte din "zona-tampon" să rămână în această calitate. Orice mesaj de aderare la NATO este primit ca un mesaj agresiv și ca o amenințare. 

Neutralitatea țării este o poziție constantă și serioasă a Guvernării. Haideți să discutăm serios despre retragerea trupelor armatei rusești care staționează nelegitim pe terirtoriul regiunii transnistrene din țara noastră.

(21:54) Eu așteptam cu multă nerăbdare decizia curții, și îmi pare bine că această decizie care a fost emisă este în spiritul Constituției. Noi am subliniat încă odată dezideratul nostru de a transforma misiunea de pacificare în formatul său militar într-o misiune de observatori civili sub mandat internațional. Cerința de a respecta statutul constituțional de neutralitate ceea ce înseamnă ca pe teritoriul Moldovei nu trebuie să staționeze armata a niciunei țări din lume.

(21:50) Marian Lupu despre statulul de neutralitate a Moldovei: Să nu uităm că un an în urmă colegii de la PL s-au aderesat cu o sesizare la Curtea Constituțională, pe această  cale reprezentanții PL au făcut o încercare să pună sub semn de întrebare caracterul neutralității țării fixat în articolul respectiv din Constituție.

(21:47) Pentru noi ca și guvernare a fost foarte important încă odată să dăm stire întregii societăți din țara noastră cât și partenerilor de peste hotare și din vest și est că astea sunt liniile directorii, viziunea politică și pe ele se vor baza toate acțiunile noastre în viitor. 

(21:42) Acest document s-a axat pe 3,4 principii de bază despre care am vorbit la PDM și eu personal și colegii mei. În acest document noi încă odată am reeterat atașamentul nostru politic ca și partid, ca și majoritate parlamentară pentru: statalitatea Moldovei, suveranitatea, independența și caracterul indivizibil al statlui.

(21:35) Marian Lupu: Evenimentul de astăzi care s-a produs în Parlament are o importanță foarte mare. Noi trebuie să spunem lucrurilor pe nume și să fim foarte concreți, deschiși și să vorbim adevăr. În realitate acțiunea de astăzi a Parlamentului nu este prima, nu este o primă luare de atitudine a autorităților din Moldova, fiindcă de la 92 încoace au fost făcute mai multe declarații și mai multe luări de atitudine. Însăși decizia sametului OSCE  din 1999 care pentru prima dată pe plan internațional a abordat acest subiect a depus eforturi. Nu venim cu așa declarații în primieră absolută. Noi trebuie să atribuim acestui document adevărata sa valență. Nu o să găsim lucruri noi în această declarație ca și esență.

Despre declaraţia prin care Parlamentul cere Rusiei să-şi retragă armata din stânga Nistrului va discuta analistul media Cristian Tabără cu liderul fracţiunii PDM, Marian Lupu, care vine diseară la Fabrika.

Nu rataţi emisiunea care începe ca de obicei, la ora 21:00.