Numărul europenilor care își vor pierde viața din cauza dezastrelor climatice va crește de 50 de ori până la sfârșitul secolului, vremea extremă urmând să provoace moartea a peste 150.000 de oameni anual până în 2100 dacă nu se face nimic pentru combaterea schimbării climatice, apreciază oamenii de știință într-un nou studiu dat publicității vineri, relatează Reuters și AFP.

Într-un studiu publicat în revista The Lancet Planetary Health, oamenii de știință susțin că cercetările lor arată că schimbarea climatică este o povară tot mai mare asupra societății, existând probabilitatea ca doi din trei europeni să fie afectați, dacă emisiile de gaze cu efect de seră și evenimentele climatice severe nu sunt controlate.

Predicțiile, bazate pe presupunerea că nu vor exista reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră și nici ameliorări ale politicilor pentru reducerea impactului evenimentelor climatice extreme, arată că numărul deceselor legate de vreme în Europa vor crește de la 3.000 pe an în perioada dintre 1981 și 2010, la 152.000 pe an în perioada 2071-2100.

"Schimbarea climatică este una dintre cele mai mari amenințări globale pentru sănătatea umană în secolul al XXI-lea, iar pericolul pentru societate va fi tot mai legat de riscuri legate de vreme", a spus Giovanni Forzieri, din cadrul Centrului pentru cercetare comună al Comisiei Europene din Italia, implicat și el în coordonarea studiului.

El a spus că dacă "încălzirea globală nu este redusă de urgență", în jur de 350 de milioane de europeni ar putea fi expuși la extreme climatice dăunătoare anual până la sfârșitul secolului.

Studiul a analizat efectele a șapte dintre cele mai dăunătoare tipuri de dezastre legate de vreme — valuri de căldură, valuri de frig, incendii de pădure, secete, inundații provocate de ieșirea râurilor din albie sau în zonele de coastă și furtuni însoțite de vânturi puternice — în 28 de țări ale UE, plus Elveția, Norvegia și Islanda.

Cercetătorii au analizat efectele dezastrelor între 1981 și 2010 pentru a estima vulnerabilitatea populației, apoi au combinat datele cu modele privind modul în care ar putea avansa schimbarea climatică și respectiv modul în care populația va crește și va migra.

Descoperirile lor sugerează că valurile de căldură vor fi cele mai letale dezastre legate de vreme și ar putea provoca 99% din toate decesele legate de vreme din Europa — în creștere de la 2.700 morți pe an între 1981 și 2010 și până la 151.500 morți pe an în perioada 2071-2100.

Rezultatele mai prognozează și o creștere substanțială a numărului de morți provocat de inundațiile în zonele de coastă, de la șase morți pe an la începutul secolului, până la 233 pe an la sfârșitul lui.

Cercetătorii spun că schimbarea climatică va fi principalul factor determinant al acestei evoluții, reprezentând 90% din risc, în timp ce creșterea populației, migrația și urbanizarea vor reprezenta 10% din risc.

Paul Wilkinson, profesor la Școala de igienă și medicină tropicală din Londra, care nu a fost implicat în studiu, a spus că concluziile acestuia sunt îngrijorătoare.

"Încălzirea globală ar putea duce la un impact asupra oamenilor care crește rapid dacă nu se iau măsuri rapide de adaptare, cu o creștere accentuată a riscului de mortalitate din cauza căldurii extreme", a spus el.

Concluziile studiului "dau și mai multă greutate argumentelor puternice pentru accelerarea acțiunilor" pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, încetinirea schimbării climatice și protejarea sănătății populației, a mai spus Wilkinson, scrie agerpres.ro