Creştini ortodocşi de stil vechi îl sărbătoresc pe Sfantul Mucenic Pantelimon. Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, unul dintre cei mai îndrăgiți sfinți creștini, a făcut minuni în timpul vieţii, iar şirul acestora continuă și în zilele noastre, pentru cei care se roagă la moaştele sale.

În tradiția populară, obiceiurile și tradițiile specifice sărbătorii aduc bucurii în viața celor care le împlinesc.

Tradiţia populară spune că în ziua Sfântului Pantelimon, cerbul iese din apă şi, în timp, gestul său a demonstrat că apa râurilor începe să se răcească.

De asemenea, în acestă zi, frunza teiului se răsucește pe dos, un semn că deplânge plecarea verii şi apropierea iernii.

În această zi, potrivit tradiţiei populare, creștinii mănâncă preparate din porumb şi dovlecei, pentru a fi mai viguroşi în timpul iernii.

În fiecare gospodărie este bine să se consume porumb şi dovlecei fierţi, pentru ca în viaţa credinciosului să nu apără obstacole care să-i tulbure liniştea şi sporul casei .

În ziua când este sărbătorit "Doctorul fără de arginţi", credincioşii împart celor săraci multe fructe. Există credință potrivit căreia, împlinid această tradiție, poamele nu vor fi viermănoase în anul următor.

O altă tradiție care este bine să fie respectată în ziua sărbătorii se referă la interdicția de a presta munci gospodărești. De asemenea, se mai spune că, pentru a fi sănătoşi, oamenii nu trebuie să lucreze la câmp în ziua acestui praznic.

Cei care nu respectă tradiţia se pot îmbolnăvi de afecţiuni grave sau pot avea parte de situații dramatice și de multă pagubă în viaţa de familie.

Se spune, din bătrâni că Sfântul îi apără pe oameni de necazuri şi de durere. De ziua lui, Sfântul Pantelimon merge însă din casă-n casă şi-l pedepseşte pe acela pe care-l găseşte lucrând.

Dacă gospodina toarce în acestă zi, Sfântul o pedepseşte şi-i moare vaca. În mediul rural, moartea unui animal de povară atrage multă pagubă în gospodaria respectivă. În schimb, dacă oamenii respectă sărbătoarea şi nu lucrează, în această zi, în zona geografică respectivă nu va cădea grindina.

Pantelimon însoţeşte vara şi o roagă să revină în anul următor tot atât de mănoasă, ca în anul precedent. În zona de câmpie, sătenii îl serbează pe Sfântul Pantelimon pentru a avea şi o recoltă bogată de pepeni, scrie libertatea.ro

Sfântul Pantelimon, care în viața pământeană a călătorit mult, împlineşte dorinţele călătorului, îl ajută să călătorească cu bine şi cu noroc și alungă orice obstacol din calea lui, dacă acesta îi cere ajutorul când pleacă la drum.

Și cojocarii solicită ajutorul Sfântului în mod special în ziua praznicului. Sfântul Pantelimon este sărbătorit şi de cojocari pentru ca ei să aibă spor la bani și în munca lor de fiecare zi.

Credincioşii îl sărbătoresc pe Sfântul Pantelimon pentru ca acesta să le apere gospodăriile de furtuni și de grindină şi pentru a le purta noroc dacă ei trebuie să călătorească pe vreme rea.

De-a lungul secolelor, credincioşii s-au convins că Sfântul Mucenic Pantelimon alungă paguba, teama şi neliniştea din casele celor care-l cinstesc prin rugăciune, dăruind săracilor poame, pepeni, dovlecei şi porumb.

Pantelimonul se serbează ca un sfânt mijlocitor pe lângă Sfântul Ilie pentru ca acesta să fie mai îndurător cu oamenii pentru păcatele lor şi să-i apere de grindină şi de furtuni.

O tradiție care a adus bucurii în viața persoanelor care se confruntă cu pagube financiare se referă la începerea unor slujbe, pe timp de 40 de zile, în dimineața praznicului.