Umbra Moscovei planează asupra alegerilor din Germania. Berlinul este convins de doi ani de zile că Rusia a vrut să o destabilizeze pe Angela Merkel prin atacuri informatice, dar și mizând pe dreapta dură anti-migranți, scrie Agerpres.ro.

Înainte și în timpul întregii campanii electorale pentru alegerile parlamentare din 24 septembrie, un partid a avut parte de onoruri ale mass-media aflate sub controlul Kremlinului: "Alternativa pentru Germania" (AfD), formațiune care a dus o luptă deosebit de agresivă împotriva cancelarului federal, considerat un "trădător" care a deschis frontierele țării, în 2015, pentru sute de mii de solicitanți de azil musulmani.

Liderii acestui partid, creditat în sondaje cu un scor istoric de 10-12% în timpul legislativelor germane de duminică, au fost de asemenea primiți la Moscova în acest an, inclusiv de președintele camerei inferioare a parlamentului rus, Viaceslav Volodin.

Nu este nevoie de nimic mai mult pentru a da naștere suspiciunilor, dezmințite în continuare de Rusia: Moscova vrea să influențeze alegerile politice ale "Russlanddeutsche", cei circa 2,5 milioane de imigranți veniți din fosta Uniune Sovietică pentru a se instala în Germania înainte și după 1991 și care formează aici cel mai mare grup electoral de origine străină.

"Frica (germanilor ruși) a fost întreținută de televiziune ruse, care prezintă sosirea masivă a migranților în Europa drept o catastrofă pentru ei, iar aceasta le-a reactivat traumele", explică un reprezentant al acestei comunități din Berlin, Alexander Reiser.

Dacă presa germană a căutat fără succes dovezi privind legăturile între AfD și Rusia, tentativele de instrumentalizare a acestei comunități au devenit evidente din 2015, cu pretinsul viol al unei adolescente germano-ruse de către migranți.

Tânăra a recunoscut ulterior că a mințit în legătură cu agresiunea, însă "afacerea Lisa", invocată la scară largă de mass-media din Rusia și de șeful diplomației ruse Serghei Lavrov, a scos în stradă o parte din comunitatea ruso-germană și extrema dreaptă.

De asemenea, o serie de alegeri regionale au arătat că un număr important de alegători ruso-germani și-a reorientat simpatiile de la Uniunea Creștin-Democrată a Angelei Merkel la AfD.

Imediat Berlinul a ales o strategie frontală, pentru a evita tentativele de destabilizare. Primul reflex: numirea dușmanului. Dacă americanii și francezii s-au abținut o vreme în a arăta cu degetul Rusia după ce au devenit ținte ale unor atacuri informatice și campanii de dezinformare în timpul alegerilor de la ei, Berlinul a acuzat direct Moscova.

"Ne imaginăm că președintele rus Vladimir Putin ar fi mai fericit cu un alt cancelar" decât Angela Merkel, a estimat șeful spionajului intern german, Hans-Georg Maassen, ale cărui servicii au anchetat atacurile cibernetice ruse.

În 2015, Bundestagul (camera inferioară a parlamentului german) a fost victima unui atac informatic masiv, care a vizat circa un milion de emailuri, inclusiv cele ale unor deputați care au avut acces la dosare sensibile. Emailurile nu au apărut deocamdată pe internet, însă experții au în cap "Macronleaks", intervenite cu o zi înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale din Franța.

Angela Merkel în persoană, ale cărei servicii au fost de asemenea piratate în 2016, a beneficiat de un instructaj accelerat în materie. La rândul său, BBK, organismul german însărcinat cu reacția la catastrofe și crize grave, a prevăzut un plan de urgență pentru a informa populația în caz de difuzare masivă de "fake news", potrivit cotidianului Suddeutsche Zeitung.

Ministrul german de interne, Thomas de Maiziere, și-a exprimat miercuri satisfacția în legătură cu această strategie de îndiguire, susținând că "nu mai are nicio informație cu privire la amestecul lui Putin în alegeri". "Poate că au renunțat sau poate că acest lucru se va întâmpla în final", a spus De Maiziere.