De la Anatole France, la Bob Dylan, de la fondatorul Crucii Roșii, la Barack Obama, de la descoperitorul razelor X, la Albert Einstein, premiile Nobel au fost atribuite, începând cu anul 1901, de 579 de ori unui număr de 911 laureați, pentru domeniile medicină, chimie, fizică, literatură și pace, la care s-a adăugat și categoria economie din 1968, scrie AFP, citat de agerpres.

Laureații anului 2017 vor fi cunoscuți începând cu 2 octombrie, ziua acordării premiului pentru medicină și continuând cu 3 octombrie — fizică, 4 octombrie — chimie, 6 octombrie — premiul pentru pace, 9 octombrie — Nobelul pentru economie și premiul pentru literatură, a cărui dată nu a fost stabilită încă.

Singurul Nobel decernat la Oslo, premiul pentru pace suscită cele mai mari așteptări, dar și cele mai mari controverse.

După ce președintele columbian, Juan Manuel Santos, a fost laureat în 2016 pentru contribuția sa la restabilirea păcii într-o țară răvășită de un conflict vechi de mai bine de jumătate de secol, anul acesta au fost înregistrate 318 nominalizări pentru prestigioasa distincție. De la înființarea premiilor, 104 persoane au primit premiul pentru pace, la care se adaugă 26 de grupuri și organizații precum Cvartetul pentru dialog național tunisian, laureat în 2015.

Problema nucleară domină pronosticurile în contextul amplificării tensiunilor între Washington și Phenian, dar și pe fundalul incertitudinilor privind acordul iranian criticat de președintele Trump.

Personajele cheie ale acestui acord, șefii diplomației europene și iraniene, Federica Mogherini, respectiv Mohammad Javad Zarif, sunt preferații directorului Institutului de cercetări pentru pace din Oslo, Henrik Urdal.

''Având în vedere situația din Coreea de Nord, este foarte important să susținem inițiativele împotriva proliferării armelor nucleare'', a subliniat acesta.

Pe lista premiului pentru pace se mai află ''Căștile albe siriene'', medicul congolez Denis Mukwege, blogger-ul saudit Raef Badaoui, condamnat la închisoare, americanul Edward Snowden, care a făcut dezvăluiri despre amploarea supravegherii electronice de către Agenția Națională de Securitate Americană (NSA).

La categoria literatură, Academia suedeză ține secretă lista nominalizaților așa că rămân doar presupunerile subiective ale criticilor.

În fiecare an, pe listă revin numele lui Don DeLillo (Statele Unite), Margaret Atwood (Canada), Adonis (Franța/Liban/Siria), Haruki Murakami (Japonia), Ngugi Wa Thiong'o (Kenya), Amos Oz și David Grossmann (Israel), Claudio Magris (Italia), Ismaël Kadaré (Albania) și Michel Houellebecq (Franța).

Un singur lucru pare sigur în cercurile literare de la Stockholm: anul acesta, Academia suedeză va face o alegere clasică, conservatoare chiar, după decizia din 2016, surprinzătoare și controversată, de a-i acorda distincția lui Bob Dylan.

''Ceea ce s-a întâmplat anul trecut a fost cu totul ieșit din comun. Cred că anul acesta, vom avea un romancier sau un eseist din Europa, adică exact contrarul lui Bob Dylan'', a pronosticat Björn Wiman, redactorul șef al secției culturale a cotidianului suedez Dagens Nyheter.

AFP prezintă cele mai importante cifre și date din istoria premiilor Nobel:

•  9 milioane de coroane suedeze (echivalentul a 940.000 de euro) este suma pe care o vor împărți laureații în 2017. Scriitorii câștigă cel mai bine pentru că, de cele mai multe ori, există un singur laureat în categoria literatură.
•  6 laureați au refuzat premiul, dar trebuie făcută distincția între cei care au făcut-o de bunăvoie, cum a fost cazul scriitorului francez Jean-Paul Sartre (premiul pentru literatură în 1964) și vietnamezul Le Duc Tho (premiul pentru pace în 1973) și ceilalți patru care au fost constrânși de regimurile dictatoriale din Germania nazistă și Uniunea Sovietică.
•  49 de situații în care diferitele jurii nu au decernat niciun premiu, de cele mai multe ori în cazul premiului Nobel pentru pace, neacordat de 19 ori, cel mai recent în 1972.
•  50 de ani este perioada pentru care deliberările juriului sunt păstrate secrete.
• 17 ani avea cel mai tânăr laureat, pakistaneza Malala Yousafzai (premiul pentru pace, în 2014). Cel mai vârstnic, americanul Leonid Hurwicz (premiul pentru economie, în 2007) avea 90 de ani.
• 67 de ani este media de vârstă a laureaților premiului pentru economie, în timp ce vârsta medie a laureaților pentru fizică este de 55 de ani.
•  28 de laureați pentru literatură provin din țările vorbitoare de limba engleză, cu mult peste francofoni (14), germanofoni (13) și hispanofoni.
• 48 de femei au fost distinse cu Premiul Nobel, printre care Marie Curie, de două ori (pentru fizică în 1903 și chimie în 1911). Categoriile în care femeile au obținut cele mai puține premii sunt economia, unde a existat o singură femeie laureată, în 2009, și fizica, cu doar două laureate.
• 21 de ani a trebuit să așteptate birmaneza Aung San Suu Kyi înainte să i se permită să vină la Oslo să-și ridice distincția pentru pace decernată în 1991. Nu și-au ridicat niciodată premiul Carl von Ossietzky (1935), decedat în 1938 fără să poată ieși din țară, și dizidentul chinez Liu Xiaobo (laureat în 2010), decedat anul acesta.
• 1.350 este numărul aproximativ al invitaților la recepția organizată în onoarea laureaților în fiecare an, pe 10 decembrie, ziua morții lui Alfred Nobel, la sediul primăriei din Stockholm.
• Peste 500 de metri de in învelesc cele 60 de mese, iar 260 de ospătari aranjează 7.000 de vase din porțelan, 5.400 de pahare și 10.000 de tacâmuri din argint.
• 4,2 milioane de coroane era valoarea totală a activelor Fundației Nobel la finele anului 2016, dintre care 50% în acțiuni.