Angajatorii găsesc tot mai greu tineri absolvenţi de şcoli profesionale pregătiţi să lucreze în fabrici imediat după ce au terminat studiile. Pentru a-şi asigura forţa de muncă necesară, deja de ani buni unele companii au decis să îşi înfiinţeze propriile pepiniere de angajaţi, pe care îi pregătesc încă din şcoală.

 „80 la sută dintre tinerii care termină o şcoală în România lucrează în alte domenii decât cele pentru care s-au pregătit. Anual, în jur de 50.000 de tineri primesc diplome de jurişti. Alţi 50.000 primesc diplome de economişti. Şi unii, şi alţii ajung să fie colegi în call-centere, în cadrul unei agenţii de vânzări ori la baruri”, relatează Ligia Munteanu, jurnalist Digi24, citat de spynews.ro

„Am condus o multinaţională, mă îndreptam către cei mai buni absolvenţi în inginerie. Când îi angajam vedeam că nu ştiau prea multe. Ţie ca profesor îţi place, ca angajator nu”, spune Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educaţiei.

Un fost ministru al educaţiei recunoaşte golul creat între şcoală şi piaţa muncii. Spune că oricât de pregătiţi ar ieşi tinerii de pe băncile facultăţilor, odată ajunşi la birou nu înţeleg exact ce au de făcut. Ştiu bine teorie. Mulţi sunt însă restanţieri la practică.

„Nu neaparat viitorul tău trebuie să fie la o facultate. Mă duc la facultatea de geografie. Dar ce vrei să te faci? Geograf? Profesor de geografie? Atunci da, te duci la facultate. Dar mulți părinți se gândesc a îndrepta copiii ca să aibă și copilul meu o facultate. Dar de fapt nu este chiar așa ceea ce ar trebui să facă părinții. Ceea ce ar trebui să facă este să trezească un apetit pentru o meserie”, spune Pascal Fesneau, consul onorific al Franței la Cluj.

Doar că, în ochii tinerilor, învățământul profesional pornește din start cu un deficit de imagine. Acolo ajungeau cei care nu luau exemenul de capacitate, adică era o şcoală unde se ajungea de nevoie, nu de voie. Un ordin al Ministerului educaţiei desfiinţa în 2009 aceste şcoli care te învăţau meserie. Acelaşi minister le reînfiinţa în 2012, dar, din 210.000 de elevi câţi primeau o calificare la începutul anilor 90, acum numărul a fost de patru ori mai mic.

Rata şomajului în rândul tinerilor rămâne peste 20%. Mulţi nici măcar nu caută un loc de muncă în ţară, ci merg direct peste hotare. Anul trecut au emigrat mai bine de 210.000 de români. Peste jumătate dintre ei au între 20 şi 40 de ani. 113.000 de români apţi de muncă, mulţi dintre ei - personal calificat.

„Noi reuşim să formăm specialişti, dar în loc să lucreze în România lucrează în altă parte. Școala îşi face datoria. Creează medici buni, ingineri, profesori. Ce se întâmplă mai departe, dacă aceşti oameni au condiţii bune de lucru, de viaţă, e o chestiune care depăşeşte sistemul şcolar”, spune Mircea Dumitru, fost ministru al Educației.

Când sistemul educaţional devine depăşit, companiile caută singure soluţii. Airbus Helicopters a trăit această situaţie când a ajuns la Ghimbav, lângă Braşov. Acum, elevilor de liceu li se oferă materiale pentru practică, iar pe studenţi îi recrutează după finalizarea studiilor. Colegiul Tehnic Transilvania din Braşov are mai multe specializări unde vin copii chiar şi din alte oraşe pentru a face patru ani de studii în domeniu.

„Înainte aveam o bază materială foarte bună, elevii învăţau meserie, dar de când a apărut problema cu desfiinţarea şcolilor profesionale s-a distrus şi baza materială şi tot. Acum ne este greu, dar este un început care pare promiţător, mai ales că mergem cu elevii la agenţii economici unde acolo învaţă adevărata meserie”, spune Gheorghe Iaşi, maistru instructor la Colegiul Tehnic Transilvania.

„Din acest an are calificarea tehnician aparate de bord, tot la clasa a noua, şi mergem pe şcoală profesională cu calificarea lacătuş construcţii structuri aeronave. Avem parteneri startegici: Airbus, IAR Ghimbavşi Nova Aerospace, unde elevii noştri îşi desfăşoară activitatea practică”, spune Daniela Felegean, directorul Colegiului Tehnic Transilvania.

La specializarea Construcţii Aerospaţiale din cadrul Universităţii Transilvania, în cei patru ani de studiu, studenţii învaţă şi fac practică tot în marile companii.

„Pornim cu 30-35 de studenţi în anul întâi şi ajung să finalizeze studiile în proporţie de peste 80%, ajungem şi la 90% şi aş spune că cei mai mulţi dintre aceştia ajung să lucreze în domeniul aerospaţial", spune Mircea Viorel Drăgoi, directorul departamentului Ingineria Fabricaţiei UNITBV.

În Bucureşti, multe firme au cerut conducerii Universitaţii Politehnica din Bucureşti să înceapă cursurile mai repede pentru a le permite studenţilor să facă practică, digi24.ro

„O cerere fantastică este în IT în mod normal, dar se caută şi inginerii care altădată nu aveau căutare: industria chimică, industria mecanică, industria materialelor. Anul acesta, până în acest moment avem peste 12.000 de locuri oferite studenţilor din universitatea noastră”, spune Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnice.

Altă facultate, altă secţie înfiinţată în acord cu cererea venită din piaţa muncii. Studenţii de la Facultatea de Matematică-Informatică din Bucureşti vor fi învăţaţi de către experţii Bitdefender cum să recunoască şi să prevină ameninţările de securitate.

„Încercăm să lucrăm prin astfel de parteneriate cu firmele în a armoniza planurile de învăţământ, ca ele să răspundă mai bine la cerinţele industriei”, spune Radu Gramatovici, decanul Facultății de Matematică.

„Sperăm ca, prin aceste cursuri, să-i ajutăm pe viitorii absolvenţi de masterat să se integreze mai uşor pe piaţa muncii”, spune Liviu Arsene, analist Bitdefender.

Un studiu derulat în ultimii doi ani în 30 de școli din țară arată că majoritatea tinerilor au ajuns în școala profesională cu o vagă idee despre meserie și fără exemple de reușită. În tot acest timp, firmele au găsit cu greu personal calificat. Acum, la Cluj, de exemplu, se lucrează la crearea unei rețele regionale care să conecteze mediul de afaceri și învățământul tehnic și profesional. Până va fi gata, companiile continuă să califice personal la locul de muncă.