Analiză: Zece efecte inevitabile și imediate, dacă regiunea Catalonia se rupe de Spania
Sute de mii s-au adunat duminică în Barcelona pentru a cere ca Spania să rămână unită, la o săptămână de la referendumul pentru independența Cataloniei. Organizatorii marșului ridică numărul participanților la 950.000, în timp ce poliția la 350.000.
Protestul a fost organizat deoarece este posibil ca mâine liderii catalani să declare unilateral independența de restul țării, în timpul unei ședințe a Parlamentului regional, care inițial trebuia să aibă loc astăzi. Pe lângă multe necunoscute, există cel puțin zece efecte inevitabile și imediate care compun factura ce va trebui plătită de Catalonia dacă alege varianta secesiunii, scrie digi24.ro.
1. Ieșirea din Uniunea Europeană.
Uniunea Europeană a avut pentru Catalonia același mesaj pe care l-a transmis și Scoției în 2014, când Edinburgh a încercat să se rupă de Regatul Unit. Orice regiune care se desprinde dintr-o țară membră va rămâne în afara U.E.. Procesul de aderarea va trebui reluat de la zero, iar asta durează câțiva ani. Experți consulatați de către ziarul El Pais spun că acesta ar fi un lux pe care Catalonia nu și-l poate permite. Însă înainte ca perspectiva unei aderări să existe pentru Republica Catalană ar trebui ca statele U.E. să recunoască independența regiunii, lucru improbabil.
2. Câteva efecte după un ,,Catalexit”
Consecințele ieșirii Cataloniei se calculează în orb, deoarece nu există studii solide în această privință. În parte, și pentru că un astfel de scenariu părea ridicol și improbabil până nu demult. Iar singurul punct de referință este Brexit-ul, adică ieșirea Marii Britanii din U.E. Experții au detaliat în ultimele luni beneficiile apartenenței Regatului Unit la Uniunea Europeană: o deschidere comercială mai mare, o piață internă puternică și fără tarife interne, tratate comerciale cu aproximativ 50 de state ș.a. Specialiștii susțin că finalizarea Brexitului va duce la o scădere a PIB-ului încadrată între 3,4% și 9,5% anual. Dacă scenariul este atât de dramatic pentru a cincea economie a lumii și cea mai puternică forță militară din Europa, atunci ce se va întâmpla cu micuța Catalonie?
3. Fără moneda euro
Dacă își va declara independența, Catalonia va pierde moneda euro, pentru că nu va mai fi parte a Uniunii Europe. În 2014, Artus Mas promitea: ,,În orice scenariu, Catalonia va avea moneda euro atâta timp cât îndeplinește condițiile, cum se întâmplă acum. Există țări care au euro și nu sunt în UE”. Afirmațiile lui Mas sunt false, scrie El Pais. Catalonia nu va rămâne cu moneda euro, iar pentru a o redobândi ar trebui să aibă un deficit mai mic de 3% și o datorie publică mai mică de 60% din PIB. Totodată, nu există nicio țară non-UE care să aibă euro, ci sunt doar câteva state care o folosesc în baza unui acord cu Bruxelles-ul, precum Monaco, San Marino, Vatican și Andorra. Acestea nu au acces la modul în care este guvernată zona euro.
4. Adio sprijinului primit de la Banca Centrală Europeană
Țările UE care sunt parte a zonei euro se bucură de un cadru financiar și monetar puternic, comparabil cu cel mai puternic din lume, adică ce al Statelor Uite ale Americii. Băncile au dreptul să primească cantități mari de lichidități din partea Băncii Centrale Europene și pot primi transfuzii mari de bani în cazul unei crize economice.
5. Afară din Schengen
Majoritatea experților sunt de acord că desprinderea Cataloniei de restul Spaniei va plasa republica nou-formată în afara spațiului de liberă circulație Schengen. ,,Legea este foarte clară. Declararea unilaterală a independenței va scoate Catalonia din UE și îi va deposeda pe cetățenii săi de drepturile de care se bucură în calitatea de cetățeni europeni. Asta va însemna o revenire la granițe și vize”, spune un raport al ,, Fundacion Alternativas”.
6. Excluderea din trate comerciale
Ieșirea din UE înseamnă excluderea Cataloniei dintr-o serie de tratate comericale. Noul stat va trebui să înceapă de la zero negocierile pentru a reintra în multe dintre astfel de acorduri. Pentru aceasta are nevoie, în primul rând, de recunoaștere internațională. Cel mai important pact ar fi cel care ar trebui semnat cu Spania, țară cu care are cele mai puternice legături comerciale și de investiții. O alternativă ar fi intrarea în Asociația Europeană a Liberului Schimb (EFTA), din care mai fac parte Islanda, Norvegia, Liechtenstein și Elveția. Acest pas are nevoie de aprobarea tuturor celor patru țări.
7. Relație dificilă cu ONU
O altă problemă ar putea apărea în relația cu Organizația Națiunilor Unite. ONU a refuzat, până acum, să se pronunțe cu privire la criza catalană și și-a exprimat speranța că instituțiile democratice ale Spaniei vor găsi o soluție. A precizat, însă, că, în mod generic, organizația nu se implică direct în recunoașterea statelor. ,,ONU nu joacă un rol în recunoașterea unei țări; țările recunosc alte țări”. Catalonia se va putea alătura ONU prin decizia Adunării Generale, la recomandarea Consiliului de Securitate, care are cinci membri permanenți și 10 prin rotație. SUA, Rusia, China, Marea Britanie și Franța au drept de veto.
8. Viitor incert pentru pensii
Partidele catalane care luptă pentru independență au convins pensionarii că secesiunea are avantaje pentru ei. Liderii locali susțin că pensiile nu vor fi doar menținute, ci chiar crescute. Sistemul spaniol de este bazat pe un principiu simplu: contribuțiile sociale merg direct în pensii. Autoritățile regionale arată spre un studiu recent care spune că între veniturile totale și contribuțiile sociale există un deficit de 1,308 milioane de euro. Cifrele nu coincid cu cele ale Madridului, care spun că deficitul este de 4,963 de milioane de euro. Ambele calcule converg spre o singură concluzie: un nou stat catalan va avea nevoie de mai multe fonduri pentru pensii. Totodată, rata îmbătrânirii a crescut în Catalonia cu 7 procente din 1980 până în prezent., la fel ca în restul Spaniei.
9. Cum se vor plăti datoriile de stat
Un nou stat catalan se va naște cu o datorie uriașă de 265.082 de milioane de euro, echivalentul a 125% din PIB-ul său. Oficialii catalani spun că, în lipsa unui divorț de comun acord, Catalonia nu ar trebui să rămână cu o datorie mai mare de 78.737 de milioane de euro. Există un consens în rândul experților că o așa-zisă Republică a Cataloniei va trebui să-și asume o parte a datoriei publice spaniole. Dar cât? Un criteriu este cel al proporționalității. Dacă regiunea catalană înseamnă 19% din economia totală a Spaniei, va trebui să-și asume o datorie echivalentă acestui procent. Potrivit datelor furnizate de Banca Spaniei, asta ar însemna 186.345,5 de milioane de euro, la care se adaugă datoria actuală a Cataloniei. Totalul ar fi de 265.082 de milioane de euro. Astfel, Catalonia ar deveni una dintre cele mai îndatorate state din Europa și depășită doar de către Grecia, Italia și Portugalia.
10. Barcelona vrea să continue în ,,La Liga”, dar nu are o confirmare că va putea
Clubul de fotbal Barcelona și-a exprimat dorința de a juca în continuare în prima ligă a Spaniei și în Cupă, chiar dacă Guvernul va declara independența. Același lucru îl vor și celelalte două cluburi catalate din Primera, Espanyol și Girona. Însă acest lucru depinde de administrație și de La Liga. Situația din fotbal este valabilă și pentru alte sporturi. Comitetul Olimpic Spaniol va avea în curând o reuniune de urgență pentru a analiza impactul situației politice din țară. Catalonia cântărește mult pentru sportul spaniol. 95 dintre cei 309 sportivi medaliați la Olimpiada de la Rio de Janeiro, din 2016, sunt catalani.
- PDM boicotează referendumul de revocare din funcţie a primarului general al Capitalei
- Spania simte primele consecinţe economice în urma referendumului de independenţă din Catalonia
- Mihai Ghimpu despre decizia PDM de a boicota referendumul lui Chirtoacă: Dumnezeu i-a deschis cartea lui Plahotniuc
- Pregătiri de referendum. 45 de formaţiuni politice pot participa la plebiscit
- Parlamentul Cataloniei se pregătește să declare independența regiunii până la sfârșitul săptămânii
- Sandu și Năstase la extreme. În timp ce PAS şi PDM boicotează referendumul lui Chirtoacă, liderul PPDA zice să decidă cetăţenii