Popularitatea nucii de betel crește de la an la an, pe o axă geografică ce cuprinde Papua Noua Guinee, Micronezia, Pakistanul și tot sud-estul Africii.

Cândva rezervată doar evenimentelor cu substrat sacru, nuca de betel s-a impus în obiceiul alimentar zilnic, devenind subiectul unei adicții tot mai răspândite în rândul populației din Papua, de la copiii de cinci-șase ani și până la bătrâni, transmite BBC.

Prin masticație, betelul are un efect psihoactiv euforic. Altfel spus, generează un soi de transă narcotică, conform realitatea.net

În Papua Noua Guinee, nuca de betel, cunoscută sub numele local de buai, se consumă de obicei în combinație cu o frunză de muștar presărată cu pulbere de var ars.

Ingredientul activ din betel, arecolina, acționează la fel ca nicotina asupra receptorului de proteine din creier. Cu deosebirea că este mult cancerigenă.

Papua Noua Guinee are una dintre cele mai mari rate de cancer bucal la nivel mondial. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), unul din 500 de cazuri noi de tumoare malignă orală este din Papua Noua Guinee.

„Mulți pacienți vin la spital când este deja prea târziu. Sistemul nostru de sănătate este foarte fragil și serviciile de combatere a cancerului nu sunt pe deplin funcționale. Prin urmare, rata de supraviețuire este extrem de scăzută”, explică dr. Yvonne Sapuri.

Medicul mai spune că popularitatea în creștere a nucii de betel mărește povara pe serviciile de tratare a cancerului și, per total, reprezintă o bombă cu ceas pentru întregul sistem național de sănătate.

„Toți știu că le face rău (consumul de betel – n.r.), dar au devenit dependenți, e ca și când ar bea o ceașcă de ceai”, subliniază Yvonne Sapuri.

Nuca de betel este fructul palmierului areca (betel), o plantă tropicală care creşte în insulele Pacificului şi în sud-estul Asiei. Denumirea betel provine de la piperul betel, o plantă care nu este înrudită cu palmierul areca.