Curtea Constituţională a pus punct conflictului apărut între Preşedinţie şi Guvern. Magistraţii au instituit interimat temporar la Preşedinţie în cazul numirii noului ministru al Apărării. Igor Dodon a fost declarat în imposibilitate de a semna decretul în acest sens. Potrivit Înaltei Curţi, dreptul exclusiv de a numi noul şef la Apărare îi revine preşedintelui Parlamentului, Andrian Candu, sau premierului Pavel Filip.

"Audiind argumentele părţilor şi examinând materialele dosarului, Curtea reţine că potrivit articolului 135 al.1 litera f din Constituţie este competentă să constate circumstanţele care justifică interimatul de preşedinte de funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova. Curtea reţine că potrivit hotărârii Curţii Constituţionale numărul 28 din 17 octombrie 2017 Guvernul este în drept să sesizeze Curţii Constituţionale în domemiul său de competenţă pentru verifiarea circumstanţelor care jsutifică interimatul funcţiei de preşedinte al Republicii Moldova. Fiind vorba de remaniere a ministrului apărării Curtea reţine că prezenta sesizare se înscrie în domeniul de competenţă al Guvernului şi astfel este depusă de subiectul abilitat cu dreptul de a sesiza Curţii Constituţionale. Astfel, Curtea respinge argumentul reprezentantului preşedintelui parlamentului potrivit căruia sesizarea guvrernului nu poate fi sesizată pentru examinare deoarece nu a fost publicată în monitorul oficial al Republicii Moldova. Curtea subliniază că sesizarea adresată Curţii de către Guvern în calitate de organ colegial,deşi se aprobă printr-o hotărâre de Guvern nu este în sine un act normativ ce urmează a fi publicată în monitorul oficial.

De asemenesa, Curtea respinge pretenţia reprezentantului preşedintelui Republicii Moldova potrivit căruia hotărârea Curţii Constituţionale numărul 28 din 17 octombrie 2017 nu este aplicabil prezentului conflict instituţional între preşedinte şi prim-ministru, deoarece aceasta a fost pronunţată după emiterea celui de-al doilea refuz al preşedintelui de numire a candidaturii propuse repetat de către prim-minstru. 

În acest sens Curtea subliniază că prezentul blocaj instituţional generat de refuzul preşedintelui Republicii Moldova de numire a candidaturii propuse repetat de către prim-ministru nu este un fapt consumat ci dimpotrivă o situaţie care continuă să producă efect.

Prin urmare Curtea reţine că prin hătărârea numărul 2 din 24 ianuarie 2017 a statuat că preşedintele Republicii Moldova poate refuza o singură dată motivat candidatura prim-ministrului de numire al unei persoane în funţia vacantă propusă de ministu atunci când comsideră că persoana propusă nu corespunde cerinţelor legale pentru exercitare a funcţiei de membru al guvernului. Curtea a constatt că prim-ministrul poate face o altă propunere preşedintelui sau reitera aceeaşi candidatură pentru funcţia de ministru pe care preşedintele este obligat să o numească. 

Curtea constată că în speţe, preşedintele Republicii Moldova a refuzat să numească în funcţia de ministru al apărării candudatura propusă de pirm-ministru invocând lipsa unei pregătiri profesionale în domeniu. La fel în refuzul său preşedintele Republicii Moldova a invocat că asupra integrităţii domnului Sturza planează un set de dubii de integritate. 

Curtea constată că în refuzul să preşedintele nu a indicat cerinţele legale pentru numirea membrilor a articolului 16 aliniatul 1, 2 din legea cu privire la guver pe care nu le-ar fi întrunit candidatul propus.

Acum o lună, premierul Pavel Filip l-a propus la funcția de ministru al Apărării pe Eugen Sturza, însă Igor Dodon a refuzat candidatul. Marți, Curtea Constituţională a decis însă că refuzul repetat de a numi miniştrii desemnaţi de Guvern poate fi considerat drept incapacitate de exercitare a obligaţiunilor constituţionale. În acest caz, poate fi anunţat interimatul temporar al funcţiei de şef al statului." a spus Veaceslav Zaporojan, judecător al Curţii Constituţionale.

Acum o lună, premierul Pavel Filip l-a propus la funcția de ministru al Apărării pe Eugen Sturza, însă Igor Dodon a refuzat candidatul. Marți, Curtea Constituţională a decis însă că refuzul repetat de a numi miniştrii desemnaţi de Guvern poate fi considerat drept incapacitate de exercitare a obligaţiunilor constituţionale. În acest caz, poate fi anunţat interimatul temporar al funcţiei de şef al statului.