Țările NATO au dat miercuri undă verde recurgerii la tacticile de război cibernetic în operațiunile Alianței, o nouă etapă în consolidarea capacității sale de "descurajare" a Rusiei, comentează France Presse, scrie agerpres.ro.

Cei 29 de miniștri ai apărării din cadrul Alianței Nord-Atlantice au aprobat de asemenea o reconfigurare a "structurii de comandă" a acesteia, reînființând un centru de supervizare a Atlanticului de Nord, la fel ca în timpurile Războiului rece.

În același timp, se va înființa și un comandament destinat să elimine numeroasele obstacole logistice ce fac astăzi imposibilă circulația rapidă a trupelor în Europa.

De la anexarea Crimeii și ofensiva rebelilor proruși în estul Ucrainei în 2014, NATO a început o profundă schimbare în fața Rusiei, considerată în prezent "mai agresivă".

"Am văzut o Rusie (...) care de mulți ani investește puternic în materie de apărare, dobândind capacități moderne, forțe convenționale și nucleare și care a demonstrat că vrea să facă uz de forță împotriva țărilor vecine", a subliniat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. "NATO a răspuns la aceasta. Ne adaptăm în mod constant", a insistat el, reamintind desfășurarea unor batalioane în țările baltice și în Polonia.

Din 2016, NATO consideră spațiul cibernetic drept un "domeniu operațional". În consecință, "un atac cibernetic poate declanșa articolul 5" al Tratatului fondator al Alianței, care prevede că țările membre vin în apărarea unui aliat în caz de agresiune, a afirmat Stoltenberg.

Tacticile de război cibernetic — împotriva site-urilor sau a rețelelor sociale, pentru interceptarea schimburilor, pentru închiderea serverelor sau sabotarea tehnologiilor utilizate în luptă — au fost folosite "foarte eficient" în Irak și în Siria împotriva Statului Islamic de anumite țări ale Alianței, a punctat el.

Principalele puteri ale NATO (SUA, Marea Britanie și Franța) dispun de capacități ofensive în acest domeniu, dar un recent exercițiu al NATO a scos la lumină grave deficiențe, în timp ce Rusia are o reputație excelentă în materie, potrivit unor diplomați.

"Trebuie să fim la fel de eficienți în domeniul cibernetic ca pe uscat, pe mare și în aer", potrivit secretarului general al Alianței.

În scopul "întăririi descurajării", NATO a lansat miercuri o remaniere a structurii sale de comandă care va pune capăt unei serii de reduceri de efective, de la 22.000 de persoane în timpul Războiului rece la 6.800 în perioada actuală.

Activitatea intensă a crucișătoarelor și submarinelor ruse în Atlantic explică de ce Alianța vrea să reînvie un centru care să garanteze că "rutele maritime între America de Nord și Europa rămân libere și securizate".

Dar cele 29 de state membre, sub presiunea presedintelui SUA, Donald Trump, de a-și crește cheltuielile pentru apărare, nu vor tranșa problemele cele mai dificile (amploarea creșterii efectivelor, bugetele și locurile de staționare) decât în luna februarie.

Joi, NATO trebuia să răspundă unui alt apel din partea Casei Albe, care a cerut întăriri pentru misiunea din Afganistan, în sprijinul "noii sale strategii" pentru această țară.

După 16 ani de conflict și în ciuda ajutoarelor internaționale de sute de miliarde de dolari, talibanii, care controlează 40% din teritoriul afgan, și-au înmulțit atacurile, inclusiv la Kabul.

"Resolute Support", misiunea de consiliere și asistență a NATO pentru armata afgană, dispune în prezent de aproximativ 13.000 de soldați și urmează să fie completată până la "circa 16.000 de persoane anul viitor", a precizat Stoltenberg.

Se așteaptă ca Statele Unite să contribuie cu încă 2.800 de militari, iar aliații și partenerii lor ar urma să pună la dispoziție 700 de militari, potrivit surselor diplomatice.

Joi după-amiază, ministrul apărării american Jim Mattis se va reuni cu aproximativ 30 de miniștri și reprezentanți ai țărilor coaliției împotriva Statului Islamic pentru a face bilanțul campaniei militare din Irak și Siria.

Căderea Mosul în Irak și, mai recent, a orașului Raqqa, "capitala" Statului Islamic în Siria, deschid calea pentru evaluări "post"-Statul Islamic, a spus Mattis.

"Există multe preocupări", notează o sursă franceză, în special din cauza discursului ofensiv al lui Donald Trump la adresa Iranului. "Întrebarea este cum se vor manifesta în mod concret în strategia militară discursurile înalților responsabili americani privind necesitatea de a reduce prezența iraniană în regiune", a explicat aceasta.

Miercuri seara, Mattis urma să profite de un dineu cu omologii săi pentru consultări în dosarele urgente în materie de securitate, cum ar fi criza legată de Coreea de Nord.