Credincioșii încep să se pregătească pentru cea mai mare sărbătoare a anului. Lăsata Secului are loc pe 14 noiembrie, cu o zi înainte de intrarea în Postul Crăciunului. Postul Crăciunului începe pe 15 decembrie și se încheie pe 24 decembrie. Postul Crăciunului ne aminteşte de postul patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai. După cum aceştia au postit în vederea venirii lui Mesia, scrie realitatea.net.

În lumea satului românesc, lăsatul secului pentru postul Crăciunului aduce rudele laolaltă, la o masă mare, cu mâncare şi băutură din belşug. Lăsatul secului de Crăciun era, înainte vreme, respectat cu sfinţenie, în Bucovina existând credinţa conform căreia “cine lucrează în această zi îl prind frigurile tot anul”, respectiv că “e rău de bătut piatra peste holde” (Th. Speranţia).

Prima zi a postului Crăciunului cuprinde numeroase rituri de purificare. Resturile provenite de la cină sunt strânse în faţa de masă şi aruncate, cu faţa la răsărit, păsărilor cerului. “Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană de la masa mea, cu care să fiţi îndestulate şi de la holdele mele oprite!” (Tudor Pamfile – “Sărbătorile la români”). Vasele sunt atent curăţate, apoi, în ziua de Spolocanie, aşezate cu gura în jos, “să fie feriţi de pagubă toţi ai casei”.

În mod ritualic, femeile spală cămăşile, feţele de masă şi aşternuturile ca să rămână tot anul curăţite. Ciobanii ţin posturile să nu li se prăpădească turma, ca oile lor să fie ferite de fiarele sălbatice şi să nu-şi piardă cărarea. Postul trebuie însă respectat cu înfrânare, evlavie, mărturisire a păcatelor şi multă rugăciune de toţi creştinii, încât să-şi atingă scopul, de act purificator al sufletului.

Masa sărbătorească este aşezată la răsărit, lângă icoană, iar faţa de masă este albă şi în mijlocul ei se pune o pâine şi sare. De Lăsatul secului se fac plăcinte cu brânză, se bea vin şi se mănâncă friptură.

Superstiţiile spun că dacă pieptul găinii aduse la masă este gras, iarna va fi grea, viscolită şi geroasă, iar dacă pieptul este slab se prevesteşte o iarnă blândă şi o vară rodnică.

 La Lăsatul secului, uşile şi ferestrele caselor, dar şi porţile gospodăriilor, sunt unse cu usturoi, pentru că spiritele rele să fie alungate. Uneori, relele se alungă şi cu prin zgomote şi împuşcături.

Pe lângă acest ritual, în zona Bucovinei se crede că cei ce muncesc cu o zi înainte de a intra în Postul Crăciunului vor atrage energiile negative asupra lor. În plus, pentru a se pregăti de post, oamenii trebuie să spele cu atenție toate vasele și să le pună la scurs cu gura în jos, asta pentru a se feri de pagubă în anul ce urmează, potrivit jurnalul.ro. Tot pe 14 noiembrie, resturile rămase după masa îmbelșugată sunt strânse cu atenție, mărunțite și aruncate spre cer, în direcția răsăritului, pentru a fi luate de păsările cerului, care în semn de mulțumire să nu strice recolta din anul ce urmează.