În 2017, prin schimbarea sistemului electoral au fost puse bazele procesului de curățare a clasei politice, iar primele rezultate ale reformei vor fi vizibile după alegerile parlamentare din 2018.

Până la venirea în Parlament a deputaților aleși direct de cetățeni, și legislativul, la fel ca Guvernul, va trece printr-un amplu proces de reformare.

Totodată, în sesiunea de primăvară-vară legislatorii vor aproba un nou Regulament al forului, care va prevedea, inclusiv reguli de conduită.

Ce alte planuri au aleșii poporului pentru noul an, care vor fi relațiile Moldovei cu partenerii externi și ce așteptări are Președintele Parlamentului, Andrian Candu, de la opoziție aflați din interviul realizat de reporterul Publika TV Nicoleta Apostol.

Nicoleta Apostol: Bună ziua, domnule președinte. Vreau să vă mulțumesc mult pentru că ați acceptat acest interviu. Vrem să facem bilanțul anului 2017 și să ne spuneți ce planuri vă faceți pentru 2018. Anul 2017 a fost marcat de realizări importante, atât la nivel legislativ, cât și la nivel de Guvern, în opinia dumneavoastră, care sunt principalele realizări ale legislativului?

Andrian Candu: Cred că nu aș putea să izolez executivul de legislativ. Am să vorbesc, probabil, în general, despre realizările anului 2017, și eventual, unele restanțe sau nerealizări. Și aș începe, bineînțeles, cu reforma, care a dat bătăi de cap tuturor și, probabil, cu acea lege care a fost dezbătută cel mai mult, probabil chiar în istoria țării, mă refer anume la schimbarea sistemului electoral. Dacă vă aduceți aminte, ideea de schimbare a sistemului electoral, deși nu e nouă, s-a discutat încă din 2013, se tot vorbește de câțiva ani buni, dar a fost pornită în contextul în care ne dorim să facem schimbări și la nivel de clasă politică. Vrem să avem o clasă politică mult mai curată, integră și să dăm posibilitatea cetățeanului să-și aleagă reprezentantul în Parlament. Probabil, reforma electorală și tot ce înseamnă schimbarea sistemului electoral de la sistemul listelor de partid, la unul mixt a fost o realizare, până la urmă. A presupus și multe dezbateri, a presupus și lucrul în Parlament între colegi, a presupus și discuții și cooperare cu structurile internaționale, inclusiv cu Comisia de la Veneția, deci chiar a presupus o muncă desfăşurată cel puțin jumătate de an, inclusiv a presupus o foarte amplă campanie de comunicare. Chiar dacă, pe moment, cineva ar spune că nu dă rezultate imediate, pe termen lung şi mediu, luând în considerare și viitoarele alegeri parlamentare din noiembrie 2018, cu siguranță vor apărea rezultate și anume, până la urmă, în schimbarea clasei politice. A doua reformă foarte importantă a fost și cea legată de administrația publică centrală, de reforma Guvernului, deși Parlamentul a avut o implicare mai mică, doar prin a vota legile și a oferi suportul politic primului-ministru, domnului Filip, dar și colegilor din Guvern. Până la urmă, este și o realizare a Republicii Moldova, fiindcă scopul a fost să avem un Guvern mai mic și mai eficient. În loc de 16 ministere să avem nouă ministere, să avem funcționari de stat foarte eficienți, dar și bine plătiți. Suntem și la finalul acelei perioade de tranziție, care a fost oferită și din punct de vedere al legii. De la 1 ianuarie 2018 intrăm într-o fază nouă de administrare a statului printr-un Guvern mai mic, mai eficient și care are și o altă acoperire financiară. La fel, printre rezultate au fost și unele modificări în Constituție, care țin de reforma judiciară, dar și intențiile noastre legate de mențiunea din Constituție a vectorului de integrare europeană. Pachetul de integritate, mult discutat, la fel, este o realizare care cu siguranță va da efecte pentru viitor. Vor apărea efectele, deoarece vorbim de un element important legat și de lupta împotriva corupției și elemente legate de protecție socială, începând de la reforma pensiilor, care pe moment a fost uneori criticată, deoarece a fost mărit pragul de vârstă, a fost tăiat din privilegii. Deşi o parte din cetățeni s-a bucurat că au fost tăiate privilegiile, dar cei care au avut acele privilegii, totuşi au rămas într-un fel păgubași. Toate acestea vor aduce efect pozitiv și cu siguranță se va simți. Au mai fost și alte proiecte poate mai mici, dar la fel de importante, ca legea tichetelor de masă.

Nicoleta Apostol: Vreau să discutăm un pic despre această lege. Este un proiect pe care dvs l-ați promovat. De ce ați venit cu această inițiativă și dacă există posibilitatea ca acest sistem să fie extins și la instituțiile de stat?"

Andrian Candu: De ce m-am apuct cu ambele mâini de acest proiect? Pentru că am văzut cum funcționează sistemul în alte state, inclusiv când eram cândva într-o altă activitate în domeniul privat și călătoream în România. Fiind și o firmă românească, beneficiam și eu de acele tichete și vedeam ce înseamnă să ai posibilitatea să-ţi acoperi unele cheltuieli, când e vorba de achiziția produselor alimentare, printr-un supliment la salariu care nu este nici impozitat. Ideea este una foarte bună. Deja funcționează de peste 50 de ani în Europa, în foarte multe state, în mare parte europene. Presupune, de fapt, un supliment la salariu, deci vorbim de aproape o mie de lei supliment la salariu, care nu se impozitează și care sunt strict pentru achiziția produselor alimentare sau alimentare publică. Pe de o parte, are elementul social, pe de altă parte are elementul de protecție a cetățenilor din punct de vedere al unei alimentaţii bune și sănătoase. De asemenea, presupune creștere economică, pentru că este vorba despre consum mai mult, TVA, încasări la stat și productivitatea muncii, de ce nu? Văzând toate avantajele unui astfel de sistem am ținut foarte mult ca împreună cu echipa și, ulterior, cu colegii din Parlament, să reușim să elaborăm legea, dar și să o promovăm în așa fel, încât din ianuarie 2018 deja să fie aplicabilă pentru sectorul privat și, în timpul apropiat, când vom avea posibilitatea din punct de vedere financiar, să acoperim și o parte din funcționarii publici sau să acoperim acele categorii de cetățeni care lucrează la stat, ca de exemplu asistenţii profesorii şi medicii.

Nicoleta Apostol: Dacă tot suntem la capitolul proiecte de lege votate de Parlament, printre ele se numără și documentul care vine să contracareze propaganda străină. Președintele Igor Dodon a anunțat deja că nu va promulga această lege, cum vedeți o evoluție în acest caz? 

Andrian Candu: Președintele este obligat să o promulge a doua oară, dacă nu o va face, vom apela la Curtea Constituțională pentru a interpreta situația și a veni cu o soluție. Din discuții cu juriștii, inclusiv din Parlament, ştiu sunt câteva soluții. Trebuie să vedem care va fi cea cu care va veni Curtea Constituțională: ori interimat, ori intrarea în vigoare automată a legii. S-au discutat mai multe în comunitatea juriștilor din Parlament. Cu siguranță, legea va intra în vigoare."

Nicoleta Apostol: Ce alte proiecte de lege sunt în proces legislativ, care nu au fost deocamdată votate, dar sunt foarte importante?

Andrian Candu: Sunt legi în domeniul mediului de afaceri, care vin să suplimenteze pachetele de acte legislative votate pentru simplificarea a tot ceea ce înseamnă desfășurarea unei afaceri în Moldova și lupta împotriva abuzurilor din partea statului. La fel, este legislația mass-media. Am intrat într-un proces foarte amplu de pregătire a multor legi legate de mass-media, de la noul Cod al Audiovizualului, până la legea presei scrise, legea presei online, legea cu privire la accesul la informație, legea cu privire la publicitate, inclusiv cele care sunt legate de securizarea spațiului informațional. Toate sunt, la ora actuală, în pregătire în grupurile de lucru cu experți locali și internaționali, cu societatea civilă și, în momentul în care vor fi elaborate, vor fi prezentate în Parlament. Următoarea sesiune este perioada în care noi le vom aproba.

Nicoleta Apostol: Dacă ați putea să ne spuneți, care sunt planurile pentru 2018 pentru Parlament, dar și pentru majoritatea parlamentară?

Andrian Candu: Să continuăm proiectele economice, tot ce înseamnă îmbunătățirea mediului de afaceri și a sistemului financiar-bancar, pentru a aduce și investiții în domeniul financiar-bancar. Deja au fost și primele semnale, dar trebuie să continuăm și să avem un sector foarte bine dezvoltat. De asemnea, în domeniul energetic încă mai sunt câteva elemente din punct de vedere legislativ, dar la nivel de Guvern, care țin poate mai puțin de Parlament, țin de dezvoltarea proiectelor de infrastructură energetică. Legislația mass-media, precum am menționat. Apoi, avem nouă strategie de cooperare și de dezvoltare cu societatea civilă, pe care am inițiat-o recent în Parlament, dar urmează să fie aprobată. Luând în considerare că și Parlamentul trebuie să se dezvolte și să țină pasul noilor tendințe, pentru că am schimbat sistemul electoral și vom avea deputați care vor veni din circumscripție, ar fi necesar să avem un nou Regulament al Parlamentului. I-aș spune Codul Parlamentului, deoarece ar include și o parte importantă ce ține de etica deputaților. Chiar aș vrea ca sesiunea următoare să fie marcată de elaborarea şi aprobarea unei noi legi, Regulamentul Parlamentului plus Codul de Etică, toate împreună numite Codul Parlamentului. Sper foarte mult că o să reușim anume în sesiunea următoare, până a trece într-un fel în campania electorală, cu tot ce este legat de alegerile parlamentare din 2018. 

Nicoleta Apostol: În același timp, vrem să vă întrebăm ce domenii vor constitui subiectul unui control parlamentar mai riguros în anul viitor?

Andrian Candu: A rămas să punem accent, nu este vorba despre o restanță, dar să continuăm să monitorizăm tot ceea ce ține de alimentaţia copiilor în școli și grădinițe, tot ceea ce înseamnă implementarea legislației, dar și a reformelor în sistemul judiciar și lupta împotriva corupției. Trebuie să oferim un suport cât mai mare autorităților statului la nivel de integritate. În acest sens, a fost creată Agenția Națională de Integritate, dar este încă în proces de formare la nivel de conducere. Bineînțeles, oferim suportul, inclusiv legislativ, care este necesar ca autoritățile Republicii Moldova care se ocupă de investigații și de recuperarea bunurilor infracționale să avanseze cu tot ceea ce înseamnă investigația fraudei bancare și recuperarea activelor din frauda bancară. Compania Kroll a efectuat a doua parte a investigației, dar contează foarte mult și statul să se implice prin toate autoritățile în recuperarea fraudei, în investigații și recuperarea tuturor activelor fraudate."

Nicoleta Apostol: Cel mai probabil, anul viitor, cel mai important eveniment intern va fi organizarea alegerilor după noul sistem de vot. În același timp, Partidul Liberal a contestat această lege la Curtea Constituțională, pe de altă parte o serie de ONG-uri, împreună cu partidele extraparlamentare, solicită să fie organizat un referendum pentru a anula votul mixt. Vrem să vă întrebăm care sunt șansele de reușită în acest caz și cum interpretați acțiunea acestor ONG-uri și partide?"

Andrian Candu: Sunt libere să acționeze ca atare. Este un proces democratic să inițiezi referendum, să-l desfășori. Sunt sceptic în privința rezultatului și aproape sigur că va eșua ca rezultat, deoarece până la urmă, și din discuțiile cu oamenii, cu care ne vedem noi în teritoriu și din sondajele de opinie, și din percepția generală în societate, este dorit acest sistem mixt și este dorit sistemul prin care cetățenii își aleg proprii reprezentanți, pe care îi cunosc, în Parlament. Cu regret, desfășurarea unui astfel de referendum ar presupune cost din parte statului, deoarece sunt aproximativ 80 de milioane estimate să fie cheltuite. Aș sugera celor care se ocupă de colectarea semnăturilor și, eventual, vor desfășura acest referendum, să găsească posibilitatea, sau, eventual, și noi să fim cei care să contribuim financiar, în așa fel încât statul să nu suporte cheltuielile. Aș vrea ca referendumul să se desfășoare ca să înțeleagă toți, de fapt, inclusiv cei din opoziție și din acea societate civilă afiliată partidelor de opoziție, că cetățenii Republicii Moldova își doresc să voteze reprezentantul direct în Parlament. Și, probabil, discuțiile legate de sistemul electoral ar trebui să fie încheiate o dată și o dată și să trecem la alte reforme și alte inițiative atât de importante pentru țară.

Nicoleta Apostol: Dar ce se va întâmpla în cazul în care Curtea Constituțională va declara neconstituțională această lege?

Andrian Candu: Dacă ar declara neconstituțională legea, ar trebui să respectăm decizia Curții Constituționale fără să o comentăm prea mult. Nu pot și nici nu vreau să fiu pus în situația să ghicesc ce decizie va lua Curtea Constituțională, dar vom trăi și vom vedea. Deciziile Curții Constituționale trebuie respectate întocmai.

Nicoleta Apostol: Dacă tot vorbim de opoziție, invitația guvernării ca opoziția să-și desemneze un lider care să contribuie, să vadă cum se iau deciziile în instituțiile statului a rămas, deocamdată, fără răspuns. Cum credeți de ce?

Andrian Candu: Mi-aș fi dorit ca opoziția să selecteze acel lider, să-l propună în așa fel încât noi, promovând și o legislație, să dăm acces la informație și la tot ce este nevoie ca opoziția să fie mult mai activă, inclusiv în administrarea treburilor țării. De ce nu au făcut-o? Bănuiesc că undeva pe alocuri este și capacitatea moldoveanului sau rânza asta a moldoveanului și invidia, imposibilitatea de a găsi unele compromisuri, atunci când trebuie să cedezi din propriile interese. Regret că se întâmplă lucrul acesta, dar cine știe, poate totuși vom avea și o noutate pozitivă și opoziția va reuși să nominalizeze acel reprezentant, acel lider al opoziției. Au timp la dispoziție până la alegeri parlamentare, aproape un an de zile, de aia au timp.

Nicoleta Apostol: Într-un an electoral, cu ce mesaj veniți către opoziție?

Andrian Candu: Să lupte toți, indiferent că e vorba de opoziție sau de partidele aflate la putere, să lupte toți corect, etic. În așa fel încât lupta politică să nu treacă peste unele limite ale educației, a bunei creșteri și a toleranței umane față de opinia altora. Trebuie să înțelegem că lupta politică presupune o luptă de idei, de viziuni și trebuie să rămână ca atare. Nu trebuie să trecem limita, în așa fel încât să ajungem până la altercații și la injurii sau la insulte. Lucrul acesta trebuie exclus. Să fie o campanie și o luptă corectă, deschisă, transparentă și să câștige cel mai bun.

Nicoleta Apostol: Vrem să vorbim un pic și despre relațiile Republicii Moldova cu partenerii externi. În aceste momente cum evaluați relația Uniunii Europene cu Republica Moldova, dar și cu Statele Unite ale Americii?

Andrian Candu: Perioadele sunt diferite. Sunt perioade când există o înțelegere mult mai bună a proceselor din țară și din regiune, dar sunt și perioade când UE sau SUA sunt mult mai concentrate decât țările din regiune. Mă refer la Moldova sau Ucraina. În orice caz, spre deosebire de perioadele anterioare, dacă ne referim la acum doi ani, când UE și SUA erau chiar dezamăgite de procesele care se întâmplau în Republica Moldova în anul 2014 sau 2015. Lucrurile s-au schimbat categoric și există o relație bazată pe pragmatism. Se evaluează lucrurile și relația depinde foarte mult de rezultatele care sunt, de reușitele pe care le are guvernarea și de deschiderea pe care o are guvernarea față de procesele care se întâmplă, inclusiv în relația dintre UE și SUA. Așteptăm ca în următorul an să avem o intensificare a relaţiilor cu Statele Unite pe dimensiunea dialogului strategic, care presupune câteva domenii: apărare, securitate, mediul de afaceri, infrastructură energetică și educație, dar și cu UE, luând în considerare că am intrat în acest Acord de asistență macro-financiară. Ne-am luat angajamentul ca 28 de condiții să fie îndeplinite. Sunt sigur că Guvernul va reuși să le realizeze în așa fel încât pe de-o parte să beneficiem de cea mai bună expertiză și experiență a statelor UE, iar pe de altă parte să ne bucurăm de acele granturi sau ajutoare care vin din partea Uniunii Europene. 

Nicoleta Apostol: Dacă e să vorbim de Federația Rusă, credeți că în 2018 există șanse să încălzim relațiile cu Rusia după ce autoritățile de la Chișinău au fost nevoite să-l declare indezirabil pe vicepremierul rus, să expulzeze câțiva diplomați? "

Andrian Candu: Mi-aș dori foarte mult ca de la actualele relații, care presupun mai puțină cooperare și dialog cu Rusia, să depășim neînțelegerile și să trecem la relații pragmatice și cu adevărat bazate pe respect reciproc. Mi-aș fi dorit să se întâmple acest lucru în anul 2018, dar mi-e teamă că datorită proceselor electorale și în Federaţia Rusă, dar și în Republica Moldova, lucrul acesta va fi mai puțin realizabil, deși politica demonstrează, inclusiv în relațiile internaționale, că niciodată nu trebuie să spui niciodată și întotdeauna să speri la ce e mai bine. Noi în continuare vom depune eforturi să fim corecți față de Federaţia Rusă, dar și față de noi înșine, prin a cere respect reciproc și să ne apărăm și noi onoarea și demnitatea, atunci când este vorba de Moldova versus alte state, indiferent că e vorba de Federaţia Rusă. Mi-e teamă că datorită proceselor electorale lucrurile vor rămâne cel puțin așa cum sunt astăzi.

Nicoleta Apostol: La ce surprize ar trebui să ne așteptăm într-un an electoral în condițiile în care președintele Igor Dodon cochetează cu liderii de la Kremlin?

Andrian Candu: Cochetează e puțin spus. Se vede un suport mare din partea liderilor de la Kremlin sau a administrației ruse anume a Partidului Socialiștilor și a președintelui Dodon. Este alegerea pe care au făcut-o cei din Federaţia Rusă: să suporte sau să încurajeze o persoană sau un partid. Noi am fi dorit să existe un comportament și un tratament egal pentru toți și să se refere la stat, dar nu la jucătorii care sunt. Important este să nu permitem nimănui, dar nimănui, inclusiv Federaţiei Ruse, să se implice direct sau indirect în procesele politicii din Republica Moldova. Singurul care va face alegerea să fie cetățeanul Republicii Moldova și nu un stat, o structură sau serviciile secrete ale unui stat. Cum de fapt există o tendință mai nou, inclusiv a Federaţiei Ruse de a se implica prin suport mediatic şi suport financiar. Acest lucru trebuie să fie exclus. Singurul care alege și are dreptul a determina viitorul acestei țări trebuie să fie cetățeanul Moldovei, prin mecanismul de vot care i se pune la dispoziție.

Nicoleta Apostol: Dar în același timp cum putem să ne asigurăm că nu va fi această influență din partea altor țări într-un an electoral?

Andrian Candu: Primul mecanism este lupta împotriva propagandei. Atunci când există direcționat un mesaj informațional pe canalele de televiziune, la radio sau în presa online, care țintește și încurajează o anumită categorie, un partid sau o viziune împotriva altei viziuni, asta este deja o manipulare. Este deja o interferență și în procesele politice din țară, inclusiv la nivel legislativ. Trebuie să avem grijă să nu permitem suportul financiar din exterior.

Nicoleta Apostol: Unii analiști politici susțin că chiar și această lege, care a fost votată, este puțin pentru a contracara influența Federației Ruse în treburile interne ale Republicii Moldova.

Andrian Candu: Poate este puțin deocamdată, dar cu siguranță deja este un pas important. Odată ce va intra în vigoare legea, și sunt sigur că va intra în vigoare, indiferent de obstacolele care sunt din punct de vedere constituțional în situația în care președintele Dodon refuză sau se opune intrării în vigoare a legii, să vedem care sunt rezultatele la implementarea ei. Apoi vom vedea și alte mecanisme care ne sunt puse la dispoziție pe paleta exercițiului democratic și a normelor occidentale. Să respectăm pe de o parte dreptul la libertatea de exprimare și dreptul de acces la informație, iar pe de altă parte să nu fie altcineva care hotărăște pentru noi. Trebuie să ne decidem viitorul.

Nicoleta Apostol: Domnule președinte, s-a găsit o soluție pentru locuitorii din stânga Nistrului, mă refer aici în mod special la agenți economici? Din 1 ianuarie 2018 nu va mai putea fi aplicat provizoriu Acordul de Liber Schimb. Spuneați la un moment dat că se caută soluții cu oficialii europeni pentru a găsi un compromis în acest caz. S-a găsit?

Andrian Candu: În mare parte s-a găsit compromisul condiționat în baza unor acțiuni și condiții care trebuie îndeplinite de partea transnistreană, de așa-numitele autorități din regiunea Transnistriei. Trebuie să se întâmple în așa fel încât Acordul de Liber Schimb să fie aplicat în continuare pentru ei ca o perioadă de tranziție, dar în același timp să înceapă să respecte condițiile care au fost agreate la nivel de norme sanitare şi veterinare, plus legislația care promovează concurența liberă, inclusiv din punct de vedere fiscal, în așa fel încât produsele care sunt fabricate în Transnistria să beneficieze și de statutul juridic pentru ca ulterior să poată beneficia de privilegii în baza Acordului de Liber Schimb. Sunt sigur că este vorba de zile pentru a ajunge la o decizie, la Bruxelles în mod special, fiindcă ține de Comisia Europeană. Depinde însă și de atitudinea așa-numitelor autorități din Transnistria.

Nicoleta Apostol: Și ele sunt deschise pentru a merge la compromis pentru cetățeni?

Andrian Candu: Din câte am înțeles sunt deschise.

Nicoleta Apostol: Domnule președinte, noi vrem să vă mulțumim pentru acest interviu. Vă dorim realizări frumoase în anul care vine, pentru că va fi unul dificil și la nivel legislativ așteptăm cât mai multe inițiative bune pentru cetățeni."

Andrian Candu: Și eu vă mulțumesc foarte mult pentru posibilitatea oferită de a organiza acest interviu. Dați-mi voie să aduc și eu mulțumiri vouă, jurnaliștilor, și celor care sunteți implicați zi de zi în a arăta activitatea Parlamentului așa cum este. În primul rând aș vrea să transmit și telespectatorilor urările de bine, un an nou fericit, frumoase sărbători și un Crăciun fericit."