Tradiţii care se respectă cu sfinţenie în satele Moldovei. Gospodarii taie porcul pentru Crăciun, iar gospodinele vor pregăti bucate alese
Embed:
Forfotă mare în sate. Gospodarii taie porcul pentru Crăciun, din care femeile vor pregăti bucate alese. În familia Galben din satul Sloveanca, raionul Sângerei, nu se fac abateri de la tradiţie.
Pentru Vasilică, astăzi, a fost cea mai tristă zi. Godacul a fost crescut mai bine de un an şi avea peste 150 de kilograme.
"E o tradiţie a moldoveanului care se respectă, în tot anul tăiem. De aseară nu i-am dat mâncare ca să nu auibă putere, să îl pot da jos", a spus Oleg Galben, gospodar.
La sacrificarea porcului au participat şi rudele gospodarului.
"Îl curăţim, l-am copt, îl dăm cu apă, îl spălăm şi se face alb. Procesul e greu că merge mai mult timp. Cel mai important când desfaci acolo trebuie să fii atent să nu atingi vreun maţ. El ca şi omul are fier în el şi poţi să amărăşti carnea", a explicat Vasile Rotari, naşul gospodarului.
Sacrificarea porcului a fost prilej pentru depănarea amintirilor din copilărie.
După ce se pârleşte şi se spală, porcul sacrificat se acoperă cu o pătură, pentru ca cei mici să-l încalece. Oamenii cred că aşa carnea devine şi mai bună.
Gospodarii au analizat spina porcului şi au făcut-o pe meteorologii: "E cam miticuţă după aşa purcel, înseamnă că şi iarna va fi mică, nu va fi iarnă".
Gospodinele şi-au făcut deja planuri pentru masa de sărbătoare.
"Fac răcituri, friptură, pârjoale, cârnaţ din porc, carne afumată, bătute şi tradiţionala mâncare care se face numai de Crăciun - borşul scăzut cu carne de porc. Aceasta este carnea pentru carnea afumată şi pentru bătute", a menţionat Natalia Galebn, gospodină.
Ritualul se încheie cu o masă comună, numită "pomana porcului" sau "praznicul porcului".
Pentru Vasilică, astăzi, a fost cea mai tristă zi. Godacul a fost crescut mai bine de un an şi avea peste 150 de kilograme.
"E o tradiţie a moldoveanului care se respectă, în tot anul tăiem. De aseară nu i-am dat mâncare ca să nu auibă putere, să îl pot da jos", a spus Oleg Galben, gospodar.
La sacrificarea porcului au participat şi rudele gospodarului.
"Îl curăţim, l-am copt, îl dăm cu apă, îl spălăm şi se face alb. Procesul e greu că merge mai mult timp. Cel mai important când desfaci acolo trebuie să fii atent să nu atingi vreun maţ. El ca şi omul are fier în el şi poţi să amărăşti carnea", a explicat Vasile Rotari, naşul gospodarului.
Sacrificarea porcului a fost prilej pentru depănarea amintirilor din copilărie.
După ce se pârleşte şi se spală, porcul sacrificat se acoperă cu o pătură, pentru ca cei mici să-l încalece. Oamenii cred că aşa carnea devine şi mai bună.
Gospodarii au analizat spina porcului şi au făcut-o pe meteorologii: "E cam miticuţă după aşa purcel, înseamnă că şi iarna va fi mică, nu va fi iarnă".
Gospodinele şi-au făcut deja planuri pentru masa de sărbătoare.
"Fac răcituri, friptură, pârjoale, cârnaţ din porc, carne afumată, bătute şi tradiţionala mâncare care se face numai de Crăciun - borşul scăzut cu carne de porc. Aceasta este carnea pentru carnea afumată şi pentru bătute", a menţionat Natalia Galebn, gospodină.
Ritualul se încheie cu o masă comună, numită "pomana porcului" sau "praznicul porcului".